Un nou termen pentru începerea lucrărilor la autostrada Comarnic-Brașov. Când se va urca Șova „pe excavator, pe buldozer sau pe ce-o fi”

Ministrul Transporturilor Dan Șova a declarat joi, întrebat când va fi semnat contractul pentru autostrada către munte că „speră” ca semnarea să aibă loc luna aceasta.

„Așa dorim. Sper să se întâmple luna aceasta”, a spus eliptic Șova, răspunzând la întrebarea despre semnarea contractului cu Vinci-Strabag-Aktor.

În urmă cu două săptămâni, șeful Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), Narcis Neaga, a dădea asigurări că semnarea contractului va avea loc „cu siguranță” în luna iunie.

„În luna iunie semnăm cu siguranță contractul pentru Comarnic-Brașov. În cea mai mare parte s-a găsit finanțare pentru acest contract. Vreau să infirm zvonurile de retragere a firmei Vinci din acest proiect”, a declarat Narcis Neaga la sfârșitul luni mai. El a refuzat să răspundă la întrebarea care sunt băncile comerciale care vor finanța proiectul de concesionare, dar a precizat că finanțarea proiectului este stabilită „în mare parte”.

EXCLUSIVPrimele imagini de la nunta fiicei lui Ilie Bolojan. Mirii s-au cununat la primărie. Cum arată ținutele nuntașilor

16:30

NEWS ALERTJandarmii au format un zid de dube în fața Arestului Central. Peste 8.000 de protestatari au ajuns în fața instituției, unde se află Călin Georgescu

16:28

Comarnic-Brașov, istoria ultimelor șase luni. De la urcarea, în aprilie, „pe excavator, pe buldozer sau ce-o fi”, la „cu siguranță în iunie” și apoi la „așa dorim” și „sperăm”

Deși câștigătorul licitației, asocierea Vinci-Strabag-Aktor, a fost anunțat în decembrie anul trecut, nici până la această dată contractul pentru Comarnic-Brașov nu a fost semnat.

În primele zile din ianuarie 2014 premierul Victor Ponta îi transmitea ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură, de la acea dată, Dan Șova, că, în aprilie, trebuie „să se urce pe excavator sau pe buldozer, pe ce-o fi” pentru a începe lucrările la autostrada Comarnic-Brașov.

„Mâine avem întâlnirea cu câștigătorii procedurii privind Comarnic-Brașov și sper ca în aprilie să ne urcăm pe excavator, pe buldozer, pe ce-o fi, domnul Șova, nu știu, numai să-i dăm drumul odată, dar e important să finalizăm acest proiect”, i-a spus Ponta ministrului Șova în ianuarie.

Ulterior, Victor Ponta și ministrul Dan Șova s-au întâlnit, la jumătatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Asocierii Vinci – Strabag – Aktor, care a câștigat licitația pentru construcția tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov, prilej cu care cele două părți au semnat un Memorandum de înțelegere.

Ponta mai arăta atunci că Guvernul a rezervat în buget 100 milioane lei pentru exproprieri, subliniind ca toate terenurile sunt în extravilan.

Pe de altă parte, gândul a arătat că în raportul realizat de FMI pentru România se arată că finanțarea construcției autostrăzii Comarnic-Brașov și modul în care a fost selectat câștigătorul licitației sunt puse sub semnul întrebării.

În plus, deși ministrul Dan Șova declara în luna martie că amânarea termenului pentru semnarea contractului este un lucru „eminamente pozitiv”, pentru că statul a reușit să obțină angajamentul „ferm și sigur” din partea BEI, BERD și BM pentru susținerea proiectului. Însă răspunsurile primite de gândul de la cele trei instituții financiare internaționale sunt departe de a confirma acest lucru.

Autostrada Comarnic-Brașov va avea o lungime de 53,215 kilometri plus 7 kilometri de drumuri de legătură, în proiect fiind incluse 3 tuneluri, 19 viaducte, 15 poduri precum și 3 noduri de ieșire (Sinaia-Bușteni, Predeal și Râșnov).

Autostrada va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA.

Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Brașov, ultima tentativă având loc în 2009, când câștigătorul licitației, asocierea Vinci – Aktor, a renunțat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunțat că a anulat contractul de construcție pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situație care a făcut imposibilă asigurarea finanțării.