Un român vrea să-și cumpere un apartament prin credit ipotecar. SURPRIZA pe care o are după ce studiază ofertele a ȘASE BĂNCI

Aflată încă în dezbatere în parlament, legea care prevede că românii care nu-și mai pot achita ratele la creditul ipotecar pot da băncilor casa și scapă de datorii schimbă condițiile de creditare. Raiffeisen Bank, care la finele anului 2014 ocupa locul patru în sistem în funcție de active, a decis recent să majoreze avansul pentru creditele ipotecare standard în lei de la 15% la 35% și pentru cele în euro de la 15% la 40% „până la clarificarea legislației cu impact în domeniul împrumuturilor cu garanție imobiliară”. Și alte bănci analizează diferite scenarii de modificare a politicilor de creditare imobiliare în funcție de forma finală a legii dării în plată, inclusiv prin majorarea avansului solicitat în cazul creditelor ipotecare, scrie Ziarul Financiar.

„Am efectuat o primă analiză de impact, considerând forma inițială a legii privind „darea în plată”. Confirmăm că rezultatele acestei analize de risc conduc la necesitatea ajustării politicilor de creditare, inclusiv prin majorarea avansului solicitat în cazul creditelor ipotecare. O decizie finală va fi luată în perioada imediat următoare, în funcție de modul în care se va contura noul cadru legislativ”, susțin reprezentanții Alpha Bank.

REACȚIE Traian Băsescu avertizează că datoria României ar putea crește cu miliarde de € până la sfârșitul anului, după „greșeala fundamentală” a lui Bolojan

23:42

VIDEO Loredana Groza a împărțit merdenele publicului, la un festival din București. Fanii au fost în delir

23:04

Banca Transilvania afirmă și ea că este „încă în faza în care analizează diferite scenarii de modificare a caracteristicilor produselor referitoare la creditele imobiliare și ipotecare, în funcție de forma finală a legii”. Reprezentanții instituției bancare apreciază însă că „era de așteptat ca o revenire a Legii dării în plată într-o formă care cuprinde doar modificări minime să genereze efecte pe piața de servicii bancare”.

„Urmărim îndeaproape inițiativele legislative privind activitatea bancară și, în special, creditarea. Nu avem încă în plan modificarea condițiilor de creditare, dar în situația în care una sau mai multe dintre inițiativele legislative vor fi promulgate, băncile vor fi nevoite să își modifice condițiile în concordanță cu noile prevederi – cu impact asupra accesibilității la creditele ipotecare și asupra costului acestora”, susține și ING Bank, potrivit ZF.

De riscurile reanalizare condițiilor de creditare vorbește și Bancpost. Instituția precizează că „monitorizează în mod constant riscurile asociate produselor din portofoliu și ajustează condițiile de acordare ale acestora în consecință. În măsură în care apar schimbări în piață cu impact asupra nivelului de risc, vom reanaliza condițiile, urmând să ne informăm clienții și opinia publică cu privire la modificările care vor surveni.”

Deocamdată, UniCredit Bank susține că „nu intenționează să efectueze schimbări la nivelul avansului la creditele ipotecare, în condițiile legislative actuale”

Avertismentul BNR

BNR susține că o creștere semnificativă a avansului va reduce dramatic numărul posibililor beneficiari. „La creditarea de piață, este evident că o creștere semnificativă a avansului va reduce dramatic numărul posibililor beneficiari. Din acest motiv, BNR a și lansat o serie de avertismente în urmă cu două luni pentru că am văzut o realitate economică. Creșterea riscurilor creditării prin apariția posibilității schimbării condițiilor de creditare pe parcursul creditului duce la măsuri prudente ale băncilor, din care cea mai simplă reacție este aceasta. Dacă băncile trebuie să accepte darea în plată, pornind de la premisa că sigur atunci când dau credit ipotecar se face un anumit haircut al valorii de piață, al imobilului pus în garanție, vor folosi acel nivel al haircutului drept avans minimal pentru a-și asigura în felul acesta faptul că ei recuperează banii, închid ciclul de creditare și au de unde să dea banii înapoi deponenților. Obligația băncii până la urmă este nu de a acorda un credit, ci de a reuși să recupereze banii acordați astfel încât în orice moment să poată să îi ramburseze deponenților”, a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR, citat de ZF.

Inițiatorul legii: „Nu ține șantajul”

Deputatul PNL Daniel Zamfir, inițiatorul legii dării în plată, susține că poziția băncilor pe acest subiect este de fapt un șantaj, însă acesta „nu ține”. 

„Nu ține nici sperietoarea asta, eu sunt sigur că nu va ține șantajul acesta pentru că oamenii pot trăi și fără să ia credite, dar băncile nu pot trăi fără să dea credite. (…) Este cazul să înțeleagă bancherii că nu mai merge cu amenințări și șantaje. Vor fi bănci care vor da credite ipotecare cu avans mult mai mic, iar în ceea ce privește Prima casă, va fi bătaie între bănci. Își încordează acum puțin mușchii, dar după aceea vor da credite. Ce să facă altceva? Nu din asta trăiesc? Numai că acum le vine greu să creadă că trebuie să împartă riscul cu clienții”, a declarat Zamfir.

Președintele Klaus Iohannis a transmis, în decembrie, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor ipotecate.

Potrivit cererii de reexaminare, principiul dării în plată este un principiu economic și juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor. Aplicarea acestui concept este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituției dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, se arată în solicitarea președintelui către Parlament.

„Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relația dintre creditor și debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflați în imposibilitatea de a-și achita creditele ipotecare pentru achiziționarea de locuințe și creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are și profunde conotații sociale și pentru care soluțiile legislative trebuie să ofere celor aflați într-o asemenea situație predictibilitate și securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare și lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor”, se mai spune în solicitare.

Amendamentele asupra propunerii legislative privind Legea dării în plată

1. Se înlocuiește sintagma „persoană fizică” cu cea de „consumator” în sensul legislației protecției consumatorului, cu scopul de a elimina de la aplicarea legii categoria „profesioniștilor”.

2.Consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului dacă în termen de 30 de zile părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

3. Se propune majorarea termenului în care banca trebuie să răspundă notificării consumatorului de la 15 zile la 30 de zile pentru a da posibilitatea creditorului și debitorului să ajungă la un acord amiabil de stingere a datoriei înainte de darea în plată.

4. Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat indiferent de titularul creanței.

5. De dispozițiile acestea beneficiază și codebitorul sau fideușorul care au garantat obligația debitorului principal.