Un specialist face lumină: Faptul că România are mai multe insolvențe frauduloase decât alte state este un mit

„Faptul că România ar avea mai multe insolvențe frauduloase decât alte state europene este un mit care face rău mediului de afaceri. De altfel, cifrele ne arată că România se află chiar sub media europeană în ceea ce privește insolvențele frauduloase. Iar la nivel european, numai 4-6% dintre falimentele sunt frauduloase”, spune Vasile Godîncă-Herlea.

Directorul companiei specializată în administrarea insolvențelor spune că sursa oficială la care se poate face referire este numărul de dosare deshise și soluționate în instanță pentru atragerea răspunderii împotriva companiilor în insolvență. „Analizând aceste informații, observăm o scădere a numărului de dosare deschise de aproximativ 58% din 2014 până la începutul lui 2019, semn că tot mai puțini parteneri de afaceri pun insolvența pe seama practicilor ilegale sau netransparente ale managementului companiilor. Astfel, doar pentru 3,4% din totalul insolvențelor există un dosar de antrenare a răspunderii pe rol/în desfășurare, deci care nu are încă o decizie. După soluționare este posibil să rămână un procent și mai mic”, a explicat CEO-ul.

FLASH NEWS Victor Ponta critică posibilitatea unei guvernări PSD-USR: „Să repeți un scenariu care a dat faliment e ce își dorește cel mai tare AUR”

21:35

SPORT Sorana Cîrstea joacă miercuri în turul doi la Roland Garros. Cu cine se duelează pentru un loc în faza următoare a turneului

21:27

Vasile Godîncă-Herlea spune că o procedură de insolvență „problematică” se deosebește de o procedură care se desfășoară în parametri normali în principal prin lipsa de transparență în activitatea societății atât anterior cât și ulterior insolvenței, o comunicare sau o colaborare deficitară a reprezentanților societății debitoare cu practicianul în insolvență și reticență în furnizarea de informații și documente privind demersurile societății și deciziile luate. „În toate cazurile, astfel de manifestări trebuie analizate și puse în context, iar constatarea unei activități frauduloase trebuie făcută de către un judecător în urma administrării de probe”.

Cele mai comune tipuri de practici privesc probleme contabile sau o contabilitate fictivă sau documente contabile ascunse; folosirea bunurilor sau conducerea activității societății în interes personal; deturnarea sau ascunderea bunurilor societății; încheierea unor acte frauduloase care lezează drepturile creditorilor (de exemplu sustragerea bunurilor de la urmărirea creditorilor); plăți preferențiale sau plăți în avans în detrimentul altor creditori.

O poveste de succes în redresarea unei astfel de companii poate însemna, după caz, salvarea unei părți din business: active, brand, salariați, contracte, licențe sau a business-ului per se. „Nu știm să existe povești de succes ale unor insolvențe frauduloase, în mare pare pentru că în momentul fraudării creditorilor sau a partenerilor de business aceștia își pierd încrederea în tot ceea ce reprezintă businessul respectiv: produsul său, acționarii lui și membrii conducerii”, adaugă directorul CITR.

„Noi am tot vorbit despre faptul că numai 4-6% dintre falimentele de la nivel European sunt frauduloase. În ceea ce privește situația României, analizând numărul de dosare active pe rolul instanțelor pentru atragerea răspunderii împotriva companiilor aflate în insolvență (atât falimente cât și reorganizări) în 2018 (30.847), reiese un procent de numai 3,4% insolvențe cu potențiale nereguli – și acestea dosare în curs de soluționare. După decizie, este posibil ca și acest procent să scadă”, a adăugat Vasile Godîncă-Herlea.

Nu există un anumit domeniu sau o zonă georgafică unde fraudele sunt mai frecvente însă, poate exista o predispoziție în industrii care folosesc mult rulaje de cash sau unde încasările și plătile se efectuează în cash, unde urma disponibilităților e mai greu de urmărit. „Dar nu se poate generaliza”. .

Procedura insolvenței beneficiază de două mari instrumente puse atât la dispoziția creditorilor, cât și a practicianului în insolvență pentru a corecta dezechilibrul cauzat patrimoniului societății de acte, operațiuni sau comportamente dăunătoare intereselor acesteia și a creditorilor. „Din fericire, există un cadru legal pentru anularea actelor frauduloase și atragerea răspunderii împotriva persoanelor care au săvârșit aceste acte. Legea insolvenței facilitează promovarea acțiunilor de anulare a actelor frauduloase prin instituirea unei prezumții de fraudă, astfel încât practicianul în insolvență sau creditorii care formulează acțiunea nu mai sunt ținuți să probeze caracterul fraudulos al operațiunii”.

Pentru a nu descuraja antreprenorii în a lua decizii de business trebuie conștientizat că situațiile sunt diferite și este întotdeauna obligatoriu ca acțiunile să fie analizate și puse în context. Business-ul înseamnă asumarea unor riscuri și decizii de oportunitate, iar dacă ulterior oportunitatea nu se concretizează, atunci nu se poate considera că reprezintă un demers fraudulos. „Totuși, atunci când se constată existanța unor cazuri care dăunează intereselor societății și al creditorilor, Legea insolvenței pune la dispoziția practicianului în insolvență sau a creditorilor posibilitatea formulării de acțiuni pentru atragerea răspunderii sau anularea actelor. Totodată, nu este exclusă nici aplicarea răspunderii administrative sau chiar penale pentru faptele care constituie contravenții sau infracțiuni”, a adăugat directorul CITR.

CITR este parte a CITR Group, grup de firme specializat în soluții personalizate pentru companiile aflate în impas economic. CITR are o experiență de aproape 20 de ani, și dispune de 10 filiale din România și un birou internațional, localizat în Cipru.

Avocatul Vasile Godîncă-Herlea este ocupă poziția de CEO al CITR de la finalul anului 2016, coordonând peste 150 de proiecte cu grad de complexitate ridicat, precum insolvența Proges, Concefa, Rulmentul și Mondex. A absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și studiile de master în drept privat la aceeași universitate.