WSJ: Listarea Facebook arată că pe Wall Street se naște câte un fraier la fiecare minut

Investitorii care au înregistrat pierderi mari după ce au cumpărat acțiuni Facebook la listare sunt niște fraieri clasici pentru Wall Street, întrucât nu era necesară o atenție deosebită pentru a observa probleme semnificative din oferta publică inițială, susține Wall Street Journal (WSJ), într-un material cu titlul „Listarea Facebook arată că pe Wall Street se naște câte un fraier la fiecare minut”.

„Dacă ești unul din acționarii care dau în judecată Facebook pentru că rețeaua de socializare și intermediarii ofertei au dezvăluit preferențial schimbări în prognozele analiștilor, atunci ar trebui să primești compensații pentru pierderi sau tranzacțiile să fie anulate, dacă acuzațiile se dovedesc adevărate. Totuși, asta nu înseamnă că nu ești un fraier clasic pentru Wall Street”, scrie cotidianul american.

În timpul pregătirilor pentru listare, au existat foarte multe „aspecte dubioase”, notează publicația.

La 15 mai, prețul de listare a fost urcat la 38 de dolari, de la un interval care avea nivelul minim stabilit la 28 de dolari. A doua zi, volumul acțiunilor propuse la vânzare prin oferta publică a crescut cu 50 de milioane. Ulterior a fost transmisă o notificare că investitorii importanți de la Facebook vor vinde cu 53%, sau 84 milioane, mai multe acțiuni decât a fost planificat inițial.

„Exista încă un interes foarte mare în tranzacția Facebook. Dar avertismentele indicau o retragere puternică: persoanele cu informații din interior și investitorii aflați de mult timp la Facebook vindeau maximul de acțiuni la cel mai ridicat preț posibil”, scrie publicația.

Maximizarea investițiilor într-o ofertă publică inițială nu este ceva nou. Declinul cotației în prima zi de tranzacționare nu este o problemă atâtat timp cât compania are perspective de creștere și există suficient interes public pentru a susține cel puțin prețul de listare.

„Ne pare rău, dar Facebook nu a avut așa ceva”, scrie WSJ.

La momentul listării, Facebook era pe punctul de a deveni o companie cu o capitalizare de 100 de miliarde de dolari și un raport de circa 100 între preț și profit pe acțiune. Cifrele erau exagerate oricum ar fi fost privite.

La 23 aprilie, Facebook a raportat că veniturile au scăzut cu 6% în primul trimestru, iar profitul cu 32%.

Au existat, de asemenea, și alte avertismente. General Motors a retras reclama de pe Facebook, afirmând că nu aduce beneficii companiei. Companiile și-au mai arătat scepticismul în privința publicității pe Facebook și anterior. Chiar și rețeaua de socializare a admis că jumătate din companiile prezente cu publicitate consideră site-ul experimental.

Cu alte cuvinte, în timp ce intermediarii promovau oferta publică și creșteau volumul și prețul, Facebook admitea că perioada de creștere puternică, care ar fi putut susține prețul foarte mare, s-a încheiat.

Partea bună este că niciuna din aceste informații nu a fost ascunsă, scrie WSJ. Facebook a notificat în privința temerilor legate de publicitate. A informat despre încetinirea creșterii afacerilor și aproape a recunoscut că nu va avea o evoluție similară cu a Google după oferta publică din 2004.

Astfel, în timp ce intermediarii, conduși de Morgan Stanley, urcau prețul și numărul de acțiuni care urmau să fie vândute, existau suficiente informații care indicau că aceste decizii erau prea mult. Informațiile au fost făcute publice de Facebook, iar analiștii de la Goldman Sachs și Morgan Stanley le-au folosit la reducerea prognozelor.

Dacă Morgan Stanley și Goldman Sachs au avertizat doar fondurile de hedging și alți investitori că se așteaptă ca Facebook să nu aibă rezultate la fel de bune cum se estima inițial, atunci este o încălcare serioasă a regulilor.

Chiar dacă intermediarii aveau datoria de a informa corect pe toată lumea, investitorii trebuie să-și asume și ei o parte a responsabilității.

„Din povestea listării Facebook ieșea mult fum și multe flăcări. Era oare nevoie de Morgan Stanley și Goldman să spună că era foc?”, întreabă retoric WSJ.

Acțiunile Facebook au închis vineri la 31,34 dolari, în scădere cu 17,5% față de prețul de listare cu o săptămână înainte, de 38 de dolari.