Prima pagină » Știri externe » 65 de milioane de oameni de pe Glob sunt refugiați. Raport ONU

65 de milioane de oameni de pe Glob sunt refugiați. Raport ONU

65 de milioane de oameni de pe Glob sunt refugiați. Raport ONU
Numărul de refugiați de pe Glob depășește pentru prima dată 65 de milioane, iar Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU (UNHCR) trage semnalul de alarmă și arată că națiunile au eșuat în a găsi soluții colective pentru cea mai mare criză a imigranților de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Un record de 65 de milioane de bărbați, femei și copii au fost forțați să-și părăsească gospodăriile afectate de război și persecuții, astfel că una din 113 persoane a ajuns, la sfârșitul anului 2015, să aibă statutul de refugiat, să fie strămutată în interiorul țării de origine sau să aștepte aprobarea unei cereri de azil, arată oficialii ONU, arată un raport al UNHCR.

Cel mai recent studiu de tendință a populației realizat de Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR) arată că numărul oamenilor care au fost relocați forțat a crescut dramatic anul trecut, de la 59,5 milioane în decembrie 2014, la 65,3 milioane în aceeași lună a anului 2015.

Cu 24 de oameni pe minut obligați să-și părăsească gospodăriile și cu un prag critic de 60 de milioane de refugiați depășit pentru prima dată, numărul imigranților din întreaga lume nevoiți să plece din țările lor de origine este acum mai mare decât întreaga populație a Marii Britanii. Dacă cei 65,3 milioane de refugiați ar constitui populația unei singure țări, aceasta ar fi pe locul 21 în lume ca număr de locuitori.

Chiar dacă, din acest total, 21,3 milioane sunt refugiați, iar 3,2 milioane de oameni așteapă în acest moment răspunsurile la cererile de azil, o majoritate copleșitoare de 40,8 milioane de persoane a fost relocată în interiorul granițelor țării de proveniență.

Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU arată că cifrele au crescut cu mai mult de 50% în ultimii cinci ani, pe măsură ce strămutarea oamenilor afară din casele lor a bătut recordul înregistrat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Organizația a precizat și că nu există precedent pentru nivelul de risc ridicat de deplasarea în masă a atâtor milioane de oameni.

În vreme ce relocările forțate au devenit un fenomen în continuă extindere în majoritatea regiunilor în ultimii 20 de ani, ONU subliniază că trei sunt factorii principali care duc la această creștere continuă a numărului refugiaților. Conflictele militare precum cele din Afganistan și Somalia durează de multă vreme, actele crude de violență apar din ce în ce mai des sau reapar în țări precum Sudanul de Sud, Burundi, Yemen, Republica Centraficană și Ucraina, iar statelor lumii le ia mult timp până să se hotărască ce să facă și unde să-i aducă pe oamenii care trebuie să-și părăsească țările afectate de război.

Filippo Grandi, un înalt comisar al ONU responsbil de problema refugiaților, arată că liderii nu iau suficiente măsuri pentru a aplana o criză pentru care la orizont nu se întrezărește niciun sfârșit. „Din ce în ce mai mulți oameni sunt strămutați din cauza războiului și a persecuțiilor – lucru care, în sine, este îngrijorător – dar factorii care îi pun în pericol pe refugiați se înmulțesc și ei. Pe mare, un număr înspăimântător de imigranți și refugiați mor în fiecare an, pe uscat, oamenii care fug din calea războiului găsesc calea spre libertate blocată de granițe închise”, a declarat Grandi. Chiar și așa, politica din unele țări a militat împotriva oferirii de azil, a punctat oficialul european.

„Disponibilitatea națiunilor de lucra împreună nu ar trebui să existe doar de dragul refugiaților, ci pentru interesul uman colectiv, care este astăzi greu încercat. Spiritul de unitate este cel care ar trebui să prevaleze astăzi”, a adăugat Grandi.

Conflictele din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord rămân cele mai mari cauze din cauza cărora oamenii și-au părăsit țările anul trecut. Războiul din Siria a transformat 4,9 milioane de oameni în refugiați, iar 6,6 milioane au fost relocați în interiorul granițelor. În Irak, bombardamentele au determinat strămutarea în alte zone ale țării a 4,4 milioane de persoane, iar mai mult de 250.000 au ajuns să fie refugiați. Războiul civil din Yemen, care a început în martie anul trecut, a mutat în limitele frontierelor alte 25, milioane de oameni, în vreme ce violențele din Libia i-au forțat pe jumătate de milion de cetățeni să-și abandoneze casele.

Potrivit raportului ONU, mai mult de jumătate dintre refugiați provin din doar trei țări: Siria (4,9 milioane), Afganistan (2,7 milioane) și Somalia (1,1 milioane). Alte 5,2 milioane de persoane sunt înregistrate la UNRWA, agenția ONU care se ocupă special de refugiații Palestinieni. Cifrele studiului arată și că în Columbia, acolo unde oamenii au îndurat deja decenii întregi de conflicte armate, se înregistrează cel mai mare număr de refugiați relocați în interiorul granițelor țării (6,9 milioane). Acest stat este urmat de Siria, cu 6,6 milioane, și Irak (4,4 milioane).

Violențele din Yemen au fost cele care au adus un nou val de strămutări interne, mai multe decât cele determinate de orice alt conflict în 2015, aproape 10% din populația țării fiind nevoită să trăiască în exil chiar în interiorul frontierelor de stat. Raportul mai notează și că, deși Europa se luptă din greu să țină sub control afluxul de peste un milion de imigranți, eforturile continentului sunt mult reduse de provocările cu care se confruntă țările aflate în preajma zonelor de război.

Cea mai importantă țară-gazdă a fost anul trecut Turcia, primind 2,5 milioane de refugiați, majoritatea din Siria. Pe următoarea poziție s-a clasat Pakistanul, cu 1,6 milioane, în vreme ce Linaul a găzduit cei mai mulți imigranți, comparativ cu populația țării: 1,1 milioane, adică 183 de refugiați la fiecare 1000 de locuitori.

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Zelenski avertizează că Rusia ar putea primi până la 50.000 de soldați nord-coreeni
Digi24
Drona care a explodat în Bulgaria, aproape de România, a fost identificată. Ce arată analiza preliminară a epavei
Cancan.ro
Meteorologii Accuweather anunță o toamnă cum nu prea a mai fost, în România. Ce se întâmplă în septembrie, octombrie și noiembrie 2026, în București. Pe ce dată ninge
Prosport.ro
FOTO. Irina Deleanu, imagini incendiare: „Îmi place să fiu cât mai naturală”
Adevarul
Satul din Europa desemnat „cel mai frumos din lume” a ajuns să încaseze zeci de mii de euro din amenzi pentru parcare. De ce s-au săturat localnicii de turiști
Mediafax
Buruiana pe care ar trebui să o ții departe de grădină cu orice preț și cum previi apariția ei
Click
Orașele din România care au cucerit doi turiști americani. Au ajuns din întâmplare în țara noastră și au cheltuit 4.000 de dolari
Digi24
Devin oamenii mai puțin inteligenți? Ce este „efectul Flynn invers” și de ce îi îngrijorează pe cercetători
Cancan.ro
4.000 lei amendă tuturor românilor care locuiesc la casă și fac acest lucru în curte, crezând că nu îi vede nimeni
Ce se întâmplă doctore
Alina Pușcău, mărturisire sfâșietoare înainte de operație. A fost diagnosticată cu cancer la sân în metastază: „Este singurul tratament care o să mă ajute să îmi salvez viața”
Ciao.ro
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan Fodor sau Andra Măruţă şi foştii parteneri
Promotor.ro
Ce se întâmplă dacă trebuie să fugi cu Tesla în timp ce încarcă? Un atac armat reaprinde discuția
Descopera.ro
Este adevărat că inteligența oamenilor scade?
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. Badea Gheorghe: – Nu pot face dragoste!
Descopera.ro
Un experiment cuantic neobișnuit demonstrează că „timpul negativ” nu este o simplă iluzie