Danemarca și Groenlanda solicită o întâlnire cu secretarul de stat Marco Rubio pe fondul amenințărilor venite din partea lui Donald Trump

Potrivit ministrului Afacerilor Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, guvernul danez și cel din Groenlanda au solicitat o întâlnire cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

„Guvernul Groenlandei și guvernul danez au contactat Departamentul de Stat al SUA cu o solicitare pentru o întâlnire ministerială imediată între secretarul de stat american Marco Rubio,… Vivian Motzfeldt și… Lars Løkke Rasmussen. Scopul întâlnirii este de a discuta declarațiile ferme ale SUA cu privire la Groenlanda.”

La întâlnirea de astăzi de la Paris, Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a stat vizavi de două figuri puternice care îl reprezintă pe Trump: trimisul special Steve Witkoff și ginerele lui președintelui american, Jared Kushner.

Premierul danez a fost presat de colegii europeni să nu antagonizeze SUA din cauza Groenlandei, în cazul în care acest lucru ar afecta sprijinul SUA pentru Ucraina.

Liderii Europei ar fi preferat mult mai mult ca Groenlanda și dezbaterea privind Ucraina să fie discuții separate. Însă, pe măsură ce temperatura politică creștea de la Washington și Copenhaga, liderii marilor națiuni europene prezenți la reuniunea de la Paris au emis o declarație în care spuneau: „Groenlanda face parte din NATO. Prin urmare, securitatea în Arctica trebuie realizată colectiv, în colaborare cu aliații NATO, inclusiv Statele Unite”.

„Dacă ar fi existat o declarație comună din partea tuturor celor 27 de parteneri ai UE, plus aliatul NATO, Regatul Unit, în sprijinul suveranității daneze, aceasta ar fi transmis un mesaj puternic către Washington”, a declarat pentru BBC Camille Grande de la think tank-ul Consiliului European pentru Relații Externe. Acesta a fost secretar general adjunct pentru investiții în apărare la NATO între 2016 și 2022.

După cum se subliniază în articolul celor de la BBC, nu trebuie să ignorăm ironia evenimentelor politice de la nivel internațional din ultimele zile. Liderii europeni, inclusiv membri NATO și UE, încearcă să implice administrația Trump în protejarea suveranității Ucrainei împotriva ambițiilor teritoriale ale Rusiei. În același timp, Statele Unite au intervenit militar în Venezuela suverană și l-au arestat pe președintele acesteia. Toate în timp Donald Trump amenință suveranitatea unei alte națiuni europene, Danemarca.

Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului danez va convoca o ședință extraordinară marți seara.

Așa cum arată presa daneză, ședința nu va avea loc în sediul obișnuit al consiliului, ci într-o camera secretă și securizată de la Palatul Christiansborg. Camera se numește SIKLO pe site-ul Folketingului , probabil o abreviere pentru camera de securitate.

Pe ordinea de zi va fi o singură chestiune: relațiile Danemarcei cu SUA.

Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen s-a întâlnit în această seară cu omologul Canadian, Mark Carney în marja summit-ului „Coaliției de Voință” organizat la Palatul Versailles.

„Am avut astăzi o întâlnire bună cu prim-ministrul Carney. Am reafirmat legăturile strânse dintre cele două țări ale noastre. Am discutat despre securitatea în Arctica. Mi-am exprimat aprecierea pentru sprijinul puternic al Canadei față de Regatul Danemarcei în situația actuală”, spune Mette Frederiksen la X.

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a răspuns sprijinului acordat Danemarcei și Groenlandei din partea mai multor țări europene.

„Într-o situație în care președintele SUA a afirmat încă o dată că SUA iau Groenlanda foarte în serios, acest sprijin din partea aliaților noștri NATO este foarte important și neechivoc”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.

Luni seară, prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că „dacă Statele Unite aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se va opri”. De atunci, Europa s-a unit în spatele lui Mette Frederiksen, premierul danez, și al Groenlandei.

Într-o  declarație  comună de marți a șefilor de guvern din Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, Regatul Unit și Danemarca, se afirmă că este de datoria Danemarcei și Groenlandei să determine viitorul Groenlandei și nu în acțiunile unilaterale ale Washingtonului.

„Țara noastră nu este ceva ce poate fi anexat sau preluat doar pentru că așa vrei. Mă bucur că pot vedea deja astăzi că relațiile pe care le-am construit în ultimul an și eforturile noastre diplomatice sporite din ultima perioadă sunt de mare importanță”, a scris Jens-Frederik Nielse, care îndeamnă SUA să caute un dialog respectuos prin canalele diplomatice și politice corecte.

Într-un interviu acordat pentru CNBC, emisarul special al lui Donald Trump pentru Groenlanda, Jeff Landry, a negat că Statele Unite ar cuceri insula cu ajutorul flotei Statelor Unite. Întrebat dacă Trump este pregătit să „anexeze efectiv Groenlanda”, Landry a spus: „Nu cred că despre asta vorbește”.

Acesta consideră că Trump se simte angajat față de Doctrina Monroe, ceea ce înseamnă că Statele Unite trebuie să protejeze emisfera vestică.

Potrivit lui Jeff Landry, Trump susține o Groenlandă independentă, cu legături economice cu SUA.  Statele Unite nu au fost angajate niciodată în imperialism, afirmă Landry. Pe de altă parte, Europa a făcut-o și asta este motivul pentru care danezii au Groenlanda.

„Cred că președintele susține o Groenlandă independentă, cu relații economice și acorduri comerciale cu Statele Unite”, spune Jeff Landry.

„Donald Trump este un om de afaceri, care vrea ca economia americană să prospere. Își dorește parteneri comerciali excelenți. Și cred că atunci când se uită la Groenlanda, spune: «Uite, avem o apărare, un interes de securitate națională în Groenlanda. Avem un tratat de apărare care este în vigoare din 1941». Avem soldați în Groenlanda. Putem face mai mult. Putem oferi Groenlandei mai mult decât o poate oferi Europa”.

Statele Unite nu mai sunt principalul aliat al Uniunii Europene, consideră fostul șef al diplomației europene, Josep Borrell.

„Trăim o nouă fază a realității, care ne arată tot mai clar că trebuie să ne asigurăm propria apărare”, a declarat Borrell într-un interviu pentru ziarul spaniol El País.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că o posibilă cedare a Groenlandei către Statele Unite ar duce la prăbușirea NATO. Ea a comentat apelurile reînnoite ale președintelui Donald Trump, în urma operațiunii militare americane din Venezuela, de a transfera insula arctică, importantă din punct de vedere strategic și bogată în resurse, sub controlul Washingtonului.

Operațiunea desfășurată peste noapte de forțele americane la Caracas pentru capturarea liderului țării, Nicolás Maduro, și a soției sale, potrivit premierului danez, a amplificat anxietatea în Danemarca și Groenlanda, un teritoriu semi-autonom al regatului danez și parte a NATO. Doamna Frederiksen și omologul său groenlandez, Jens Frederik Nielsen, au criticat aspru declarațiile președintelui american, avertizând asupra unor consecințe catastrofale.

„Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se va sfârși, inclusiv participarea noastră la NATO și, prin urmare, sistemul de securitate care a existat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Mette Frederiksen într-un interviu acordat postului de televiziune danez TV2 .

Pe 4 ianuarie, dl Trump a declarat că Statele Unite „au absolut nevoie de Groenlanda”. El a menționat prezența „navelor rusești și chineze” în regiune. Președintele SUA a subliniat, de asemenea, că Washingtonul are nevoie de insulă „pentru apărare”.

Un reprezentant al Palatului Elysee a declarat pentru publicația Politico că întâlnirea „Coaliției de Voință” are ca scop aprofundarea consensului dintre Ucraina, UE și SUA privind încheierea războiului. Acesta a subliniat că participarea Statelor Unite în acest context este decisivă.

Prin urmare, „orice încercare de a schimba subiectul discuției pe Groenlanda riscă să declanșeze furia lui Trump”, citează Politico un reprezentant al UE.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că niciun membru NATO nu ar trebui să atace sau să amenințe un alt membru al Alianței, altfel NATO și-ar pierde scopul.

„Pentru Polonia, două lucruri sunt evidente și foarte greu de reconciliat. Să nu ne amăgim, dar sunt absolut și fără echivoc clare. Niciun membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord nu ar trebui să atace sau să amenințe un alt membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. NATO și-ar pierde scopul dacă ar avea loc conflicte sau agresiuni reciproce în cadrul acestui pact. Aș dori să fie clar pentru toți cei de la Washington că orice încercare de a demonta sau submina esența NATO probabil nu va fi acceptată de nicio țară europeană. Cel puțin, asta sper”, a subliniat primul ministru al Poloniei, Donald Tusk.

Insula arctică are o populație îmbătrânită care va pune presiune asupra economiei groenlandeze în viitor. La începutul anului 2026, cifrele Băncii Naționale din Groenlanda arată că exista puțin peste 38.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 66 de ani. Se așteaptă ca acest număr să fie puțin sub 31.000 în 2050.

Finanțele publice ale țării s-au „deteriorat în mod surprinzător semnificativ” anul trecut. Groenlanda are niște limite bugetare pe care țara trebuie să le respecte și, potrivit Băncii Naționale, acestea au fost exploatate la limită timp de mai mulți ani.

Groenlanda va fi, fără îndoială, un elefant în cameră atunci când așa-numita coaliție a celor dispuși se va întâlni la Paris cu, printre alții, secretarul general al NATO, Mark Rutte, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și Jared Kushner.

Oficial, pe ordinea de zi se discută despre pacea în Ucraina, iar potrivit unui oficial de la Palatul Élysée, unde are loc întâlnirea, aceasta are ca scop principal găsirea unei propuneri comune între Ucraina, Europa și Statele Unite privind modul de încheiere a războiului.