Actrița franceză Bernadette Lafont, un simbol al Noului Val, a murit la vârsta de 74 de ani

Actrița Bernadette Lafont, un simbol al Noului Val din cinematografia franceză, devenită celebră grație evoluțiilor sale în filme regizate de Claude Chabrol, François Truffaut și Claude Miller, a murit joi la vârsta de 74 de ani, informează AFP.

Actrița, care a alternat în cariera ei filmele de autor cu cele populare, a fost internată luni la un spital din Nimes, orașul ei natal din sudul Franței.

Cu un zâmbet larg și malițios, un farmec natural, inalterabil, și o voce insinuantă, Bernadette Lafont a întruchipat insolența și libertatea cinematografiei din „Nouvelle Vague”.

CONTROVERSĂ Cațavencii.ro: Băieții deștepți care facturează paza gazului

15:05

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan demontează scenariul unui atac rusesc asupra NATO și critică „propaganda” aliaților europeni

15:00

Descoperită în 1957 în „Les Mistons”, de François Truffaut, ea a jucat ultimul ei rol – după alte 120 de filme -, cel al unei bunici care face trafic cu hașiș, în „Paulette”, de Jérôme Enrico. Filmul a fost lansat în ianuarie și a atras în cinematografele franceze peste 1 milion de spectatori.

Bernadette Lafont, o femeie care nu a încercat niciodată să își ascundă vârsta, a sărbătorit în 2007, la 68 de ani, împlinirea a 50 de ani de actorie și o carieră spectaculoasă nu doar în cinema, ci și în televiziune.

Născută pe 26 octombrie 1938 într-o familie protestantă, Bernadette Lafont dorea să se dedice dansului, înainte de a se căsători cu actorul Gérard Blain. În timpul căsătoriei lor, cei doi s-au împrietenit cu tinerii scriitori, jurnaliști și scenariști de la Les Cahiers du Cinéma, care au revoluționat cinematografia franceză punând bazele Noului Val.

După „Les Mistons” de Truffaut, Claude Chabrol i-a oferit actriței Bernadette Lafont rolul principal feminin în „Le Beau Serge” (1958).

Fără să dispună de pregătire de specialitate, jucând din instinct, direct și fără artificii, Bernadette Lafont a interpretat magistral rolurile din filmele marcante de Claude Chabrol „(A double tour”, „Les bonnes femmes”, „Les Godelureaux”). După o perioadă de „eclipsă” în timpul căreia s-a recăsătorit cu un sculptor maghiar, Diourka Medvecsky, și-a relansat cariera în anii 1960 lucrând cu regizori considerați „clasici” (Edouard Molinaro, Costa-Gavras, Louis Malle), și mai ales cu Nelly Kaplan, alături de care regăsește succesul cu filmul „La Fiancée du pirate” în 1969. François Truffaut i-a oferit în 1972 un rol important în pelicula „Une belle fille comme moi”.

Cu riscul de a-și știrbi popularitatea, celebra actriță a continuat să ajute tinerii autori, precum Moshé Mizrahi („Les Stances à Sophie”, 1971), Jean Eustache („La Maman et la Putain”, 1973), „Laszlo Szabo („Les Gants blancs du diable”, 1973) și Pascal Bonitzer („Rien sur Robert”, 1999). În anii 1980, a apărut în mai multe filme de Jean-Pierre Mocky („Le Pactole”, „Les Saisons du plaisir”). Cu rolul din „L’Effrontée”, de Claude Miller, a câștigat un premiu César în 1985, la categoria „cea mai bună actriță în rol secundar”.

Între timp, în 1978, și-a început și cariera în teatru. „Vreau să nu mai fac deloc cinema, dacă pot să joc în teatru”, spunea pe atunci Bernadette Lafont, o veritabilă autodidactă.

Viața actriței Bernadette Lafont a fost marcată de o dramă: fiica ei Pauline, tot actriță, a murit într-un accident în 1988, la 25 de ani, în timpul unei plimbări solitare în Cévennes. Trupul ei neînsuflețit a fost descoperit abia după trei luni de la dispariție. Bernadette Lafont s-a refugiat în muncă: „Cinema-ul și teatrul m-au salvat”.

Bernadette Lafont a fost recompensată cu un premiu César onorific, acordat pentru întreaga carieră, în 2003.