Aderarea Croației la UE nu a schimbat cu nimic dezastrul economic al țării

Focurile de artificii care au marcat intrarea Croației în Uniunea Europeană s-au stins, iar noul membru al blocului comunitar se găsește, la o lună de la aderare, deloc surprinzător, în fața realităților unui dezastru economic, comentează AFP.

Intrarea în UE la 1 iulie a marcat o ruptură simbolică a Croației de moștenirea războiului de independență din fosta Iugoslavie, din perioada 1991-1995, care a provocat 20.000 de morți.

Perspectivele redresării economiei, aflată în recesiune din 2008, sunt însă sumbre.

Un croat din cinci nu are un loc de muncă, în timp ce șomajul din rândul tinerilor, de 50%, este de peste două ori mai mare decât media la nivelul UE, de 23%, fiind depășit doar de cel din Grecia și Spania.

POLITICĂ Cererea de divulgare a informațiilor despre studiile președintelui Nicușor Dan, respinsă de magistrați

00:11

VACANȚĂ Turiștii au desemnat cele mai „neprietenoase” orașe din Europa. Unul dintre ele a fost descris drept „destul de sumbru”

23:01

Circa 60% din exporturile Croației sunt destinate pieței comunitare, dar criza economică care afectează numeroase țări europene nu permite nicio speranță de îmbunătățire.

Economia croată depinde în mare măsură de turismul de pe coasta adriatică, iar intrarea în UE ar putea, în mod paradoxal, să aibă un efect negativ, întrucât Croația este constrânsă să impună vize pentru cetățenii unor țări din afara Uniunii, precum Rusia și Turcia.

Totodată, Standard&Poor”s a retrogradat recent perspectiva ratingului Croației de la stabilă la negativă.

Agenția consideră că avantajele economice ale aderării la UE vor fi limitate de probleme structurale, constrângerile politice în privința reformelor bugetare, gradul ridicat de îndatorare în sectorul public și cel privat, precum și de mediul extern defavorabil.

Guvernul croat anticipează pentru acest an o ușoară creștere economică, dar analiștii se așteaptă la o contracție de 1%.

Executivul de la Zagreb a lansat recent procesul de privatizare a celei mai mari companii de asigurări din țară și a companiei feroviare de mărfuri, pentru reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice, care depășește 60% din PIB.

Executivul intenționează totodată să cedeze controlul asupra unei rețele de peste 1.000 de kilometri de autostradă, pe o perioadă de 50 de ani, pentru rambursarea împrumuturilor contractate pentru construcția acestora.

Ministrul de Finanțe, Slavko Linici, a indicat că aceste măsuri sunt necesare pentru a evita un faliment al țării, în timp ce deficitul bugetar a atins 3,4% din PIB în primele șase luni ale acestui an.

„Cu veniturile din privatizări, guvernul va putea acoperi deficitul bugetar, care va reapărea anul viitor, având în vedere că reformele structurale nu au fost aplicate”, a avertizat analistul Damir Novotni.

Pentru a deveni membru al UE, Croația s-a angajat că combată corupția, iar fostul premier Ivo Sanader a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru luare de mită.

Organizația Transparency International a avertizat însă în privința nivelului ridicat al corupției din administrație și serviciile publice.