Adjunctul directorului IRIS lansează ipoteze despre atentatul de la Ankara, în care principalul suspect este ISIS. Didier Billion vorbește despre „celulele clandestine” din „aparatul de stat” turc

Într-un interviu acordat duminică AFP, Billion evocă patru ipoteze. Autoritățile politice turce au evocat posibilitatea ca în spatele atentatului să se afle fie Statul Islamic (SI), fie Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), însă această posibilitate „nu este foarte credibilă”, apreciază el. „În ceea ce privește SI, nimic nu este imposibil, pentru că le cunoaștem modalitățile de acțiune, dar eu nu cred că au în prezent pe agendă să comită atentate chiar în Turcia”, afirmă el.

În ceea ce privește PKK, expertul respinge ipoteza ca „absurdă”, apreciind că „aceasta este o reacție pavloviană a autorităților turce”. În opinia sa, atentatul nu prezintă modalități de operare ale PKK, care a comis atentate teroriste, dar vizând mai degrabă polițiști, membri ai armatei, dar aproape niciodată civili în mijlocul unei mulțimi. În plus, manifestanții adunați la Ankara erau militanți apropiați HDP, „partidul pentru democrația popoarelor, care este vitrina legală a PKK”, subliniază el.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

Expertul nu consideră „prea credibilă” nici a treia ipoteză a autorităților – a unui grupuscul din cadrul extremei stângi turce.

„A patra ipoteză este ceea ce în Turcia se numește statul profund, care este alcătuit din câteva celule clandestine, ascunse în modul de funcționare a aparatului de stat, și anume în sânul armatei, dar și poliției, și despre care știm că a putut comite atentate, operațiuni de destabilizare, (…) încercând să restrângă rândurile în jurul puterii”, declară Billion.

„Nu am, evident, niciun element tangibil de probă, dar ar exista o logică politică”, subliniază el.

În opinia sa sunt posibile și alte atentate. Mai întâi, există o polarizare a situației politice, foarte îngrijorătoare, foarte gravă, argumentează el. În estul și sud-estul Turciei au loc scene de război civil, înfruntări foarte violente. Câteva mici orașe aproape că s-au desprins, proclamându-și „autonomia democratică”, subliniază expertul, adăugând că există de asemenea orașe în care tineri apropiați PKK au ridicat baricade. Situația este îngrijorătoare, cu atât mai mult în contextul situației regionale în Irak și Siria, analizează el.

„Nu este, deci, deloc imposibil, din nefericire, să fie comise și alte atentate. Atunci când a avut loc atentatul de la Suruç, în iulie, am spus că era probabil primul dintr-o serie. Din nefericire, a avut loc un fel de confirmare macabră ieri (sâmbătă)”, a declarat expertul.

„Președintele Republicii (turce Tayyp) Erdogan nu încetează să recurgă la ceea ce eu numesc strategia tensiunii, adică încearcă să polarizeze pozițiile politice din Turcia. (…) Scopul este să atragă o parte din electoratul naționalist în aceste alegeri care urmează”, a mai spus el.

Întrebat dacă alegerile pot avea loc într-o atmosferă atât de degradată, expertul afirmă că autoritățile turce nu dau semne că ar vrea să le anuleze.

Începând din august și până la jumătatea lui septembrie, aproximativ 300 de atacuri au vizat sedii HDP, aproape în întreaga Turcie, la care au participat huligani înarmați cu bâte de baseball și bare de fier. În aceeași perioadă a fost atacat, de asemenea, sediul cotidianului Hürriyet, cu unul dintre cele mai mari tiraje din țară.

„Nu înseamnă că ne aflăm în stadiul unei anulări sau amânări a alegerilor (…), dar este o posibilitate pe care nu o putem exclude”, apreciază Billion.