AFP: Un măcelar român în Bavaria, de la visul german, la realitatea dură

Un măcelar român din Bavaria, susținut de sindicatul la nivel de ramură, NGG, denunță abuzuri la care au fost supuși lucrători români după ce firma subcontractoare la care lucrau a dat faliment în iunie 2012, relatează AFP într-o anchetă cu privire la funcționarea filierei cărnii în Germania.

După ce o firmă subcontractoare a abatorului bavarez Waldkraiburg a dat faliment în iunie 2012, cei aproximativ 170 de măcelari ai acesteia au fost puși în fața faptului împlinit. „Semnați contracte noi cu două firme noi sau ușa este acolo”, li s-a spus, potrivit agenției franceze de știri.

„Aveam 24 de ore să iau o decizie. Familia mea este aici, fără bani, copiii merg la școală aici, nu aveam altă opțiune decât să spun «da»”, povestește unul dintre măcelarii originari din Europa de Est, care a semnat.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

Bărbatul, care a ales pseudonimul „Igor”, deoarece a primit amenințări după ce cazul său a fost prezentat de către sindicatul NGG de la nivelul ramurei, a oferit un interviu telefonic pentru AFP. „Ni s-a promis să ni se plătească același salariu pentru aceeași muncă. Dar acest lucru nu s-a întâmplat”, denunță el.

„Igor” a declarat că, după ce a trecut la cealaltă firmă, salariul i-a scăzut de la 1.600 la 1.200 de euro pe lună.

În prezent, potrivit estimărilor reprezentantului local al NGG la Rosenheim, Johannes Specht, măcelarii acestei firme sunt plătiți, în medie, porivit legislației germane, cu 7 euro pe oră, în timp ce românii sunt plătiți cu sume între 5 și 7 euro. Toți sunt plătiți pentru fiecare activitate în parte pe care o prestează.

Cazul de la Waldkraiburg, care funcționează în parte cu muncitori români detașați, ilustrează modul în care funcționează filiera cărnii în Germania care, în absența unui salariu minim obligatoriu, profită puternic de pe urma circulației muncitorilor europeni.

Cele 28 de țări UE s-au pus de acord luni, la Bruxelles, să lupte împotriva abuzurilor comise asupra lucrătorilor detașați, dar fără să soluționeze total problema „dumpingului social”, acuză sindicatele.

„În fiecare abator german există un sistem fondat pe frică și metode mafiote. Angajații tac de frica represaliilor”, declară Specht pentru AFP.

Potrivit unor estimări, între 50 și 80% dintre măcelarii abatoarelor germane sunt angajați prin firme subcontractoare care îi plătesc pentru fiecare activitate în parte pe care o prestează. O bună parte dintre ei sunt muncitori detașați, veniți din Europa de Est, angajați prin firme străine.

La Waldkraiburg, în iunie 2012, „după falimentul firmei Global, românilor li s-a propus să muncească pentru o firmă românească, Salamandra. Altora, pentru firma germană CCF GmbH”, declară Specht.

Cele două firme au aceeași administratoră, Gabriela-Cristina Cirstean, instalată în România.

Dintre cei 170 de măcelari, 110 au semnat cu una dintre cele două firme. Refractarii, la sfatul NGG, s-au adresat justiției și până la urmă au fost despăgubiți. Ei au primit „în total suma de 500.000 de euro să o împartă între ei”, spune Specht.

Potrivit lui Specht, românii se află pe ultima treaptă a măcelarilor din cadrul Waldkraiburg. Ei sunt prost cazați, înghesuiți în locuințe închiriate de patron.

La București, Cirstean a declarat pentru AFP că „toți angajații (săi) beneficiază de condiții bune de cazare, care nu sunt suprapopulate, respectând toate condițiile de locație”.

În contractul de muncă în limba română din iunie 2012, la momentul falimentului, contract furnizat AFP de către NGG, figurează clauze cel puțin uimitoare, apreciază agenția franceză.

Astfel, „dacă are loc un furt la locul de muncă (carne, ustensile, echipament, etc.), iar pagubele provocate de furt ajung la suma de 500 de euro, amenda de plătit este de 5.000 de euro. Dacă vinovatul nu este prins, amenda se aplică colectiv”.

Sau „în cazul în care se produce un accident de muncă din cauza neatenției unui muncitor, acesta va suporta costul îngrijirilor” medicale. În fine, „dacă este penalizat de firma germană din cauza proastei calități a cărnii (tăiate neconform, corpuri străine în carne…), angajatoarul îl penalizează ca atare pe angajat cu suma amendei primite”.

Gabriela-Cristina Cirstean a declara pentru AFP că această „anexă” făcea parte „dintr-o formă inițială a contractului, dar nu mai (era) valabilă”.

„Igor” declară într-o germană stricată că „atunci când un român se rănește, este trimis la medic, pe care-l plătește cash (în numerar), după care revine imediat la lucru. În principiu, nu are dreptul să fie bolnav”.

Cirstean a refuzat să răspundă unor întrebări AFP cu privire la concedii, limitându-se să repete „ceea ce este legal în România”.

Firma care are ultimul cuvânt la Waldkraiburg, societatea olandeză Vion, care are 5.300 de persoane angajate în Germania, dintre care 4.000 plătite pentru fiecare activitate în parte pe care o prestează prin intermediul unor firme subcontractante, a oferit asigurări, într-un e-mail trimis AFP, că „nu este la curent cu aceste pretinse abuzuri”.

„Nu este posibil ca în calitatea pe care firma o are să verifice condițiile de muncă în firmele subcontractoare”, precizează Vion.

Însă „firmele sunt obligate, prin contractul cu Vion, să respecte dreptul muncii german”, subliniază firma olandeză, dezmințind relele condiții descrise la Waldkraiburg și amenințând cu darea în judecată a celor care pretind contrariul.