ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Socialiștii sunt pe primul loc, creștere spectaculoasă pentru partidele extremiste

Redactor:
Alina Matis
ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Socialiștii sunt pe primul loc, creștere spectaculoasă pentru partidele extremiste
Gândul.info vă prezintă primele rezultate prognozate pentru alegeri europarlamentare 2014.

După ani de recesiune și politici de austeritate, Uniunea Europeană se radicalizează. Sudul, care dă vina pe Comisie pentru problemele economice și sociale, merge către extrema stângă. Centrul și nordul Uniunii își pun problemele pe seama imigranților și se duc în colțul ideologic opus, spre extrema dreaptă. Mai mult, în cel puțin două state membre, Grecia și Letonia, alegerile europene vor fi câștigate de comuniști, indică primele rezultate previzionate ale scrutinului UE din mai, anunțate azi de VoteWatch.eu, o organizație cu sediul la Bruxelles, care se ocupă de monitorizarea instituțiilor europene. Dincolo de Grecia și Letonia, alte țări din care extrema stângă își va lua multe locuri sunt Germania, Franța și Spania.

O surpriză mai mică vine din vârful puterii politice europene, unde Socialiștii au un avans prognozat de aproximativ 19 locuri în Parlamentul European în fața Popularilor, respectiv 221 la 202. Un asemenea scenariu înseamnă o victorie pentru Socialiști, dar nu una atât de confortabilă încât să aibă garanția că vor da președintele Comisiei Europene (în persoana germanului Martin Schulz, pe care conservatorii lui Merkel l-ar putea accepta, totuși, din motive de naționalitate). În acest caz, se poate ajunge la un candidat de compromis și la negocieri dure în Consiliul de Miniștri, unde conservatorii încă au majoritate.

Clasamentul

ALDE, liberalii europeni, vor rămâne cea de-a treia mare putere politică din PE și vor avea 64 de locuri, potrivit primelor sondaje la nivelul UE 28 – o scădere, totuși, de la cele 85 de locuri din actuala legislatură. 

Comuniștii, Confederația Stângii Unite/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), vor deveni a patra mare putere politică în legislativul UE, după liberal-democrați, cu 56 (de la 35 în prezent) de locuri prognozate pentru următorul Parlament European. Ei sunt urmați de Verzi, cu 44 de locuri (de la 55) în sondaje, de Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), cu 42 de locuri (de la 54), de Europa Libertății și Democrației (EFD), cu 30 de locuri (de la 35). În fine, sondajele centralizate de VoteWatch sugerează că neafiliații vor avea 92 de locuri. Aici se va da marea luptă după alegeri, pentru că mulți dintre ei vor intra în unul din grupurile politice de mai sus. Popularii europeni, de exemplu, sunt acum în căutare de oameni, iar cei 92 vor fi principala țintă. Nu este exclus, însă, să racoleze eurodeputați și din alte grupuri europene, pentru că, spun experții, fiecare vot contează la aceste alegeri.

Pericolele unui vot extremist pentru România

„Printre surprizele acestor rezultate provizionate se numără urcările extremelor stângă și dreaptă. Interesantă pentru România, poate, este ascensiunea comuniștilor”, a comentat pentru gândul Doru Franțescu, policy director în cadrul VoteWatch. Totuși, nu trebuie să exagerăm în reacția noastră la aceste urcări în sondaje, care, crede expertul, vin pe fondul crizei economice și a măsurilor luate de guvernele naționale la presiunile Comisiei Europene. „Reacția negativă la adresa UE a fost speculată și capitalizată de liderii extremelor, mai ales în Grecia, Spania, Ungaria, Italia, țări cu probleme economice, în care Troica și-a manifestat influența”, a mai comentat Franțescu.

În zonele de centru și nord ale Uniunii – Marea Britanie, Franța, Olanda, Belgia, mai ales -, sondajele confirmă așteptările privind ascensiunea euroscepticilor. „Ascensiunea extremei drepte și a curentului antiimigraționist vin pe fondul crizei la nivel de ocupare a forței de muncă, dar și cultural, în ideea în care imigranții au devenit țapii ispășitori pentru problemele economice (a se vedea dezbaterea anti-români din UK, n.red.)”, a explicat Doru Franțescu, în interviul acordat gândul.

Ce înseamnă aceste prime pronosticuri, dacă vor fi confirmate și în mai, pentru România? Mai multe presiuni din partea euroscepticilor în PE, dar și asupra Comisiei. Un exemplu de domeniu în care vor putea avea o influență sunt gestionarea cu mai multă strictețe (controale mai multe pentru banii primiți de noi) și alocarea fondurilor europene. „La nivel de libertăți de circulație a persoanelor și accesul pe piața muncii, lucrurile se vor complica și vom putea vedea în continuare întârzierea aderării la Schengen, obstacole administrative pentru estici pentru a intra pe piața muncii occidentală”, crede Doru Franțescu.

UKIP culege roadele retoricii anti-români

În primele sondaje, euroscepticii din UK Independence Party (UKIP), promotorii retoricii anti-români din ultimul an, îi întrec pe conservatorii lui David Cameron cu trei locuri în plus în PE – 18, față de 15. Laburiștii ar urma să obțină 29 de locuri. În Franța, formațiunea de extremă dreapta Frontul Național, condusă de Marine Le Pen, este în topul preferințelor alegătorilor și ar urma să câștige 22 de locuri în legislativul UE, cu UMP (centru dreapta) pe locul al doilea (20 de locuri) și cu socialiștii lui Hollande pe poziția a treia, cu 18 locuri.

De asemenea, în Italia, Mișcarea 5 Stele a comediantului Beppe Grillo este pe poziția a doua și ar putea obține 18 locuri, după Il Partido Democratico (membru al familiei socialiștilor europeni), cu 22 de locuri.

În România, cel mai recent sondaj INSCOP sugera că PSD+UNPR ar urma să obțină 13 locuri (37%), PNL – 10 (20%), PDL – 8 (17,5%).

Parlamentul European are 751 de locuri, care sunt alocate țărilor membre în funcție de populație. În următoarea legislatură, România va pierde un loc, ca urmare a reconfigurării PE pentru a aloca poziții Croației, cel mai nou membru al Uniunii. Astfel, după alegerile din mai, vom avea 32 de eurodeputați.

Până în luna aprilie, VoteWatch va publica noi predicții la fiecare două săptămâni, pe baza sondajelor naționale și a unui model de predicție al London School of Economics. Ulterior, predicțiile vor fi actualizate săptămânal.

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis

×

Ziua Marinei Române, fără spectatori. Klaus Iohannis și Ludovic Orban participă la evenimentele din Portul Militar Constanţa

Publicată de Gandul pe Sâmbătă, 15 august 2020
Gândul LIVE!
Inchide