Alegeri primare în Franța. Cine ar putea fi candidatul dreptei la scrutinul prezidențial din primăvară

Victoria lui Donald Trump la scrutinul prezidențial din SUA a mutat atenția asupra Franței, care ar putea fi următoarea țară care zdruncină sistemul politic, în contextul în care în primăvară va găzdui alegeri prezidențiale. Sondajele au arătat constant că Le Pen, președintele Frontului Național, va ajunge în ultima rundă, în mai, dar că îi va fi dificil să câștige alegerile, în cele din urmă.

Printre favoriții la câștigarea alegerilor primare în cadrul formațiunilor politice de dreapta sunt doi foști prim-miniștri, Alain Juppé și François Fillon, și fostul șef de stat, Nicolas Sarkozy. Cei trei s-au luptat în ultimele săptămâni pentru a dovedi că merită titlul de candidat al dreptei la alegerile prezidențiale din primăvară și pentru a uni electoratul francez împotriva extremei dreptem într-o țară care încă se confruntă cu o rată ridicată a șomajului și cu un risc ridicat al amenințărilor teroriste.

REACȚIE Fostul ministru al Sănătății face apel la responsabilitatea partidelor înainte de întâlnirea de la Cotroceni

22:33

ALEGERI Alegerile pentru Parlamentul israelian vor avea loc pe 27 octombrie 2026. Cine sunt adversarii lui Netanyahu

22:27

Juppé, în vârstă de 71 de ani, primar al orașului Bordeaux, a servit ca prim-ministru sub administrația condusă de Jacques Chirac, în 1995, și a avut o campanie centrată pe promisiuni vizând reforma economică și respingând politicile „suicidale” promovate de Sarkozy, despre care a afirmat că riscă să adâncească scindarea societății franceze. Juppé este, la ora actuală, cel mai popular politician din Franța și, în ultimele luni, a fost văzut drept favorit pentru a ajunge următorul lider de la Elysee.

Fillon, care a ocupat fotoliul de premier pe timpul mandatului de președinte al lui Sarkozy, este un admirator al lui Margaret Thatcher. Este conservator, a votat împotriva legalizării căsătoriilor între persoane de același sex și a promis cea mai radicală reformă a pieței libere, promițând să desființeze 500.000 de posturi din sectorul public în cinci ani.

În schimb, Sarkozy și-a continuat campania dură cu privire la retorica extremei drepte, avertizând că identitatea și unitatea Franței sunt amenințate. Mai mult, acesta a propus interzicerea vălului islamic în universități, spunând că Islamul duce o politică împotriva valorilor franceze și că nu este loc de compromis.