ANALIZĂ Netanyahu insistă să demonstreze că obține rezultate, dar se confruntă cu presiuni tot mai intense, la nivel intern și internațional

Premierul Benjamin Netanyahu se încăpățânează să demonstreze că va obține rezultate în materie de securitate și intensifică ofensiva militară spre sudul Fâșiei Gaza, deși este supus unor presiuni internaționale tot mai intense, inclusiv din partea Statelor Unite, iar, la nivel intern, se confruntă cu dilema intensificării atacurilor sau a reluării negocierilor pentru eliberarea ostaticilor.

Armata israeliană a anunțat luni că ofensiva militară ”se extinde împotriva tuturor centrelor Hamas, pe întregul teritoriu al Fâșiei Gaza”. În acest context, civilii din Fâșia Gaza au primit ordine de a evacua aproximativ 20 de zone, inclusiv din centrul și sudul teritoriului palestinian, după ce, inițial, sute de mii de oameni au fost forțați să părăsească regiunile situate în nord.

EXTERNE Angajat Google pus sub acuzare în Statele Unite. A câștigat peste 1,2 milioane de dolari din informații confidențiale

12:26

FLASH NEWS Angajaţii Camerei Deputaţilor strâng semnături pentru declanşarea grevei

12:09

Benjamin Netanyahu, care luptă pentru supraviețuirea politică, este supus unor presiuni interne intense pe mai multe planuri. În timpul armistițiului, partenerii de guvernare l-au avertizat că se vor retrage din coaliție dacă ofensiva militară nu va fi reluată. În acest context, Netanyahu a semnalat că are ”trei obiective”: ”eliminarea grupului Hamas”, ”eliberarea tuturor persoanelor răpite” și ”garantarea faptului că Gaza nu va mai fi niciodată o amenințare pentru Israel”.

Însă, în același timp, Netanyahu este supus presiunilor din partea familiilor ostaticilor rămași în Fâșia Gaza, care solicită insistent reluarea negocierilor cu Hamas. Iar întreaga situație intervine în timp ce procesele pentru corupție care îl vizează pe Netanyahu, suspendate din cauza atacurilor teroriste din 7 octombrie, tocmai au fost reluate. Netanyahu avea deja o situație politică fragilă, din cauza protestelor masive față de planul de reformare a sistemului judiciar.

Pe de altă parte, Israelul este supus presiunilor intense la nivel internațional. Națiunile Unite, țările arabe și musulmane, dar și Statele Unite, aliat strategic al Israelului, solicită insistent, în public și în privat, limitarea operațiunilor militare, în contextul în care bilanțul din Fâșia Gaza depășește 15.500 de morți.

Spre exemplu, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că ”este momentul ca autoritățile israeliene să definească mai precis obiectivul și situația finală pe care vor să o obțină” în Fâșia Gaza. Liderul de la Paris s-a declarat sceptic privind atingerea obiectivului distrugerii mișcării islamiste Hamas. ”Distrugerea totală a grupului Hamas, crede cineva că este posibilă? Dacă este așa, războiul va dura zece ani”, a atras atenția Macron.

Și vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a avertizat asupra riscurilor erodării în totalitate a sprijinului occidental pentru Israel, în contextul în care ”prea mulți palestinieni nevinovați au fost uciși”.

Statele Unite, care înaintea campaniei electorale se confruntă cu propriile probleme politice, inclusiv în privința menținerii sprijinului pentru Israel și Ucraina, se tem de o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu, cu potențiala implicare a Iranului și a grupurilor intermediare proiraniene, care deja au lansat atacuri din Yemen, Liban și Siria.

În acest context, Netanyahu va trebui să prezinte rapid un plan coerent pentru Fâșia Gaza, cu o perspectivă de oprire a ofensivei, cu opțiuni de stabilizare, fără însă a menține prezență militară pe termen nedeterminat și, eventual, cu un posibilitatea relansării procesului diplomatic israelo-palestinian, pentru evitarea radicalizării generale a populației palestiniene.

Foto: Profimedia

Citește și:

LIVE UPDATE | Război Israel-Hamas. Șeful Shin Bet anunță că vor fi operațiuni și în străinătate/Navă americană, atacată în Marea Roșie