Angela Merkel recunoaște că a respins aderarea rapidă a Ucrainei la NATO de teama unei reacții a Moscovei

Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, recunoaște, în memoriile sale, că nu a susținut aderarea rapidă a Ucrainei la NATO pentru că s-a temut de o reacție în forță a Rusiei.

Merkel spune în memoriile sale, că s-a temut de un răspuns militar din partea Rusiei. Cotidianul „Zeit” a publicat un fragment din cartea intitulată „Libertate”.

Dorința Ucrainei de a adera rapid la NATO pentru că se temea de un răspuns militar din partea Rusiei. Creștin-democratul în vârstă de 70 de ani relatează acest lucru în memoriile sale, care vor fi publicate marți și din care ziarul „Zeit” a publicat în prealabil un fragment.

Angela Merkel: Le-am înțeles dorința, dar…

Potrivit Tagesspiegel, în carte, Merkel descrie întâlniri cu personalități politice precum fostul cancelar Gerhard Schröder, președintele ales al SUA, Donald Trump sau președintele Rusiei, Vladimir Putin.

PORTRET Povestea și istoria de 100 de ani a dinastiei Pahlavi. „Prințul Persiei” este cerut la conducerea Iranului de către protestari. Cum arată succesiunea

05:00

EXCLUSIV Sute de români au aderat la o nouă sectă după ce un așa zis pastor i-a convins că poate să-i vindece de cancer. Ce spun reprezentanții Guvernului

05:00

Cartea ei tratează, de asemenea, summitul crucial al NATO de la București din 2008, atunci când a fost discutat un plan ca Ucraina și Georgia să devină țări candidate la aderare.

„Am înțeles dorința țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni cât mai repede membre NATO. Dar admiterea unui nou membru nu ar trebui să aducă doar mai multă securitate noului membru, ci și NATO”, scrie fostul cancelar.

Ea spune că a depistat unele riscuri legate de prezența Flotei ruse de la Marea Neagră în Crimeea.

„Nici o altă țară candidată la NATO nu a avut vreodată o astfel de confruntare cu structurile militare rusești. Mai mult, la acea vreme, doar o minoritate a populației ucrainene susținea aderarea țării la NATO. Am crezut că este o iluzie să presupun că statutul de țară candidată ar fi protejat Ucraina și Georgia de agresiunea lui Putin, că acest statut ar fi avut un efect de descurajator, încât Putin ar fi acceptat evoluțiile fără a lua măsuri.

Ar fi fost de imaginat la acel moment, în caz de urgență, ca statele membre NATO să răspundă, atât militar, cât și material? Ar fi fost de imaginat ca eu, în calitate de cancelar, să fi cerut Parlamentului german un astfel de mandat pentru Armata noatră și să fi primit o majoritate de voturi?”, își amintește ea.

În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis, dar a avut un preț mare, mai povestește Merkel.

„Faptul că Georgia și Ucraina nu au primit o promisiune privind statutul de candidat a fost pentru ele un «nu». Faptul că NATO, în același timp, le-a oferit o promisiune generală de aderare a fost pentru Putin un «da», practic, o declarație de război” mai spune fostul cancelar.

CITEȘTE ȘI:

Financial Times: Germania îndeamnă SUA să nu uite de alianța „indispensabilă” cu EUROPA, pe fondul temerilor privind direcția lui Trump

Le Monde: PROVOCĂRILE noii echipe a Comisiei Europene /Influența țărilor central-europene este în creștere, în detrimentul Germaniei și Franței

Sursa foto: Shutterstock