Anunțul președintelui François Hollande privind conflictul din Mali

Președintele François Hollande le-a confirmat miercuri miniștrilor săi că trupele franceze vor începe să se retragă din Mali începând din martie, a anunțat Najat Vallaud-Belkacem, o purtătoare de cuvânt a Guvernului, relatează AFP.

„Referitor la Mali, președintele Republicii a confirmat în această (miercuri) dimineața că, în cazul în care totul merge conform planului, începând din martie trupele (franceze) mobilizate în Mali vor trebui să se diminueze”, a declarat Najat Vallaud-Belkacem pentru presă.

Militarii francezi vor începe să se retragă din Mali începând din martie, au anunțat marți autoritățile franceze, care au evocat, pentru prima dată, un bilanț de „sute” de combatanți islamiști uciși de la începutul intervenției militare în această țară.

FLASH NEWS Toni Neacșu invocă o hotărâre a CEDO pentru transparentizarea întâlnirii dintre Ilie Bolojan și președintele CCR

12:50

EXTERNE Comoară de 9 milioane de euro, descoperită de constructori în pereții unei case din Belgia

12:44

„Cred că, începând din luna martie, dacă totul merge conform planului, numărul trupelor franceze va trebui să se diminueze”, a declarat ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, într-un interviu acordat miercuri cotidianului Metro.

„Franța nu intenționează să rămână permanent în Mali. Africanii și malienii sunt cei care trebuie să fie garanții securității, integrității teritoriale și suveranității acestei țări”, a repetat ministrul, evocând o „predare a ștafetei” către MISMA, forța vest-africană pentru Mali.

Această forță va număra aproximativ 6.000 de militari, dintre care aproximativ 2.000 sunt mobilizați deja în Mali. Un contingent distinct de 2.000 de ciadieni este mobilizat aproape în întregime. În prezent, aproximativ 4.000 de militari francezi sunt mobilizați în Mali.

Pentru prima dată, autoritățile franceze au furnizat, marți seara, un bilanț al atacurilor aeriene și luptelor „frontale” care opun militari francezi și malieni islamiștilor din Mali. Acestea au anunțat că „sute” de combatanți islamiști au fost uciși în peste trei săptămâni de intervenție militară.

Ei au fost uciși în urma „atacurile aeriene” franceze asupra vehiculelor care transportau bărbați sau material de război și în timpul „luptelor directe, frontale de la Konna (centru) și Gao (nord)”, a precizat ministrul Apărării, Jean-Yves le Drian.

De partea franceză, un ofițer, pilot de elicopter, a fost ucis la 11 ianuarie, în prima zi a operațiunii. Bamako a anunțat, la mijlocul lui ianuarie, 11 militari morți la Konna, dar n au mai dat vreun bilanț de atunci.

Pe teren, rebelii tuaregi din cadrul Mișcării naționale de eliberare Azawad (MNLA) au afirmat marți că își „coordonau” acțiunile în nordul Mali împreună cu forțele franceze împotriva „teroriștilor” islamiști care fugeau.

Un purtător de cuvânt, deși a apărat „realul angajament” al MNLA „în lupta împotriva terorismului”, nu a oferit detalii cu privire la maniera în care gruparea va coopera cu militarii francezi la Kidal, la aproximativ 1.500 de kilometri nord-est de Bamako, în apropiere de frontiera algeriană.

Jean-Yves le Drian a recunoscut că militarii francezi aveau la Kidal „relații funcționale cu MNLA”.

„Din momentul în care MNLA va declara – se pare că o face – că nu este teroristă sau secesionistă și vrea să acceadă la dialogul intern, care trebuie să se angajeze în Mali, se va afla masa” discuțiilor, a adăugat el.

Militarii francezi controlează aeroportul, în timp ce orașul Kidal este „securizat” de către aproximativ 1.800 de militari din Ciad, potrivit Parisului.

Kidal a fost un bastion al grupării islamiste armate Ansar Dine (Apărătorii Religiei Islamice), dar a trecut sub controlul Mișcării islamiste Azawad (MIA, mișcare disidentă „moderată” din cadrul Ansar Dine) și rebelilor tuaregi din cadrul MNLA chiar înainte de sosirea militarilor francezi, în noaptea de 29 spre 30 ianuarie.

– „Câștigarea păcii”

Cele două grupări i-au ajutat pe militarii francezi să intre în oraș, dar au refuzat prezența militarilor Comunității economice a statelor din Africa de Vest (CEDEAO), din care Ciad nu face parte, de teama unor abuzuri la adresa arabilor și tuaregilor, adeseori asimilați grupărilor islamiste.

În același timp, militarii francezi continuă urmărirea unor lideri și combatanți islamiști care s-au refugiat pe Masivul Ifoghas, nordul Kidalului, în apropiere de frontiera algeriană.

Atacuri aeriene masive au fost efectuate în ultimele zile în regiunile Tessalit și Aguelhok, la nord de Kidal, vizând, „în principal, depozite logistice și centre de antrenament”, și vor continua marți seara, potrivit ministrului francez al Apărării.

De asemenea, șapte ostatici francezi, răpiți în Niger și Mali, în 2011 și 2012, de către Al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI) și o altă grupare islamistă armată, Mișcarea pentru unicitate și islam în Africa de Vest (MUJAO) se află în această regiune de grote și munți.

Potrivit unor surse din domeniul serviciilor de securitate și unui deputat malian, o delegație de tuaregi din Ifoghas i-a întâlnit recent pe răpitori și au dat asigurări că unii ostatici au arătat o „dispoziție bună”.

Printre liderii islamiști refugiați probabil în Ifoghas figurează algerianul Abu Zeïd, unul dintre emirii cei mai radicali din cadrul AQMI, și Iyad Ag Ghaly, un lider al mișcării Ansar Dine, fost rebel tuareg malian din anii ’90, originar din Kidal, care cunoaște foarte bine regiunea.

La Bruxelles, aproximativ 40 de oficiali din Africa de Vest, Europa și mari organizații internaționale ca ONU, Uniunea Africană (UE), CEDEAO și Banca Mondială (BM) au participat marți la o reuniune a Grupului de sprijin pentru Mali.

„Obiectivul este acum câștigarea păcii”, a rezumat la sfârșitul reuniunii ministrul francez pentru Dezvoltare, Pascal Canfin, în opinia căruia „nu va exista securitate permanentă în Mali fără dezvoltare”.