Barack Obama, în Europa. Cât de mult ne ajută miliardul promis de SUA să „nu fim singuri” în fața Rusiei. ANALIZĂ GÂNDUL

„Polonia nu va fi niciodată singură. Estonia nu va fi niciodată singură. Letonia nu va fi niciodată singură. Lituania nu va fi niciodată singură. România nu va fi niciodată singură”. Acestea sunt vorbele care au răsunat, miercuri, în limba engleză, în centrul Varșoviei. Într-unul din cele mai puternice discursuri de politică externă din președinția sa, Barack Obama, care efectuează un turneu diplomatic european în plină criză ucraineană, a făcut tot posibilul pentru a liniști a liații NATO din Europa Centrală și de Est, precum și pe cei care îl condamnă acasă că este prea moale cu Vladimir Putin: angajamentul american în securitatea Europei de Est este „sacrosanct”.

Președintele SUA a reluat, astfel, un cuvânt pe care românii l-au auzit recent la București, în același context, din partea vicepreședintelui Joe Biden.

CONTROVERSĂ Noul Orient Mijlociu. Ce se va întâmpla după încheierea războiului din Iran? 7 puncte de reper care ar putea remodela regiunea

09:00

RĂZBOI Zelenski susține că a schimbat balanța frontului după atacul masiv cu drone asupra Moscovei. Semnal neașteptat al Kremlinului privind relațiile cu UE

08:50

Răspunsul slab al Aliaților la începutul crizei din Ucraina, care i-a permis lui Vladimir Putin să anexeze cu atâta ușurință Crimeea și să destabilizeze estul și sudul Ucrainei, a fost urmat de multe astfel de discursuri privind solidaritatea NATO față de membrii și partenerii săi. Fie că a fost vorba despre Secretarul General, Anders Fogh Rasmussen, și el venit recent la București, despre Secretarul Apărării din SUA, Chuck Hagel, care vine zilele acestea în România, și de numeroși lideri internaționali, inclusiv Barack Obama, cu toții au încercat să îi dea asigurări lui Vladimir Putin că nu sunt atât de slabi precum îi vede ei și că nici nu se tem să acționeze în cazul unor noi agresiuni la granița Alianței Nord-Atlantice.

Discursul acesta a fost întărit, ieri, și de un gest mai pragmatic decât avertismentele venite pe canale diplomatice. Ajuns în Polonia pentru a doua oară în calitate de președinte al Statelor Unite, Barack Obama a anunțat că va cere Congresului aprobarea unui program militar de un miliard de dolari (aprox. 730 milioane de euro) pentru Europa de Est. Pentru a avea un termen de comparație, bugetul României pentru Apărare în 2014 este de aproximativ 1,54 de miliarde de euro. Potrivit unei declarații recente a ministrului Mircea Dușa, în contextul rectificării bugetare, România a ajuns la 1,51% din PIB cu cheltuielile pentru apărare și s-a angajat ca, până în 2016, să atingă ținta cerută de NATO, de 2%.

De unde vine miliardul de dolari promis de Obama

Concret, „European Reassurance Fund” presupune rotirea unui număr mai mare de militari americani în Polonia și, conform informațiilor disponibile la acest moment, și în alte state din regiune. De asemenea, programul ar include suplimentarea patrulelor aeriene deasupra statelor baltice, precum și a exercițiilor navale din Marea Neagră. Banii nu ajung, deci, la statele europene vizate de Administrația Obama, ci acoperă costurile de suplimentare a prezenței militare în regiune, în contextul tensiunilor cu Rusia.

Fondurile provin din Overseas Contingency Fund, sub-bugetul american pentru Apărare care a asigurat finanțarea operațiunilor militare din Irak și Afganistan.

Practic, miliardul anunțat de Obama va fi luat din banii pentru Afganistan, în contextul retragerii prognozate pentru finele lui 2014. Suma nu este o „gaură” foarte mare, dacă luăm în calcul că, în 2014, acest fond este de 85 de miliarde de dolari, iar în 2015 ar urma să fie de circa 79 de miliarde (SURSA, AICI). De asemenea, bugetul Pentagonului pentru 2014 este de peste 500 de miliarde de dolari.

Chiar și în condițiile retragerii din Afganistan – care continuă să fie un subiect foarte complicat, pentru că încă nu a fost semnat cadrul legal pentru prezența post-2014 în Afganistan, partea afgană tergiversând de un an de zile acest acord-, costul acestui teatru de operații pentru americani este evaluat la 20 de miliarde de dolari în 2015.

Mai mult, miliardul pentru a asigura Europa de Est de angajamentul SUA pentru securitatea regiunii reprezintă 0,025% din costul războaielor din Irak și Afganistan, evaluat recent de un profesor de la Harvard la cel puțin 4.000 – dacă nu 6.000 – de miliarde de dolari, cele mai scumpe războaie din istorie.

Deși orice subiect legat de cheltuieli și bugete se transformă imediat într-un război între Administrația americană și Congres, ne putem aștepta ca această chestiune să nu creeze controverse, existând motive – fie ele și diferite – suficiente pentru care conrgesmenii, atât cei democrați, cât și cei republicani – să aprobe proiectul lui Obama.

Adevărata valoare a miliardului de liniștit Europa

Deși nu are puterea să schimbe situația din regiune, fondul de un miliard de dolari anunțat de Barack Obama în Polonia „cumpără” două lucruri foarte importante în acest moment: va atenua, cel puțin o perioadă, criticile privind faptul că Administrația americană este slabă în fața agresiunilor Rusiei și a unui Putin care joacă după alte reguli. De altfel, Rasmussen, șeful NATO, a subliniat imediat acest aspect, lăudând ieri „măsurile” anunțate de americani.

Mai important decât atât, programul pe care vrea să îl implementeze Obama va amâna discuția tot mai des întâlnită în Europa privind nevoia unor baze permanente NATO în regiune. Polonia, de exemplu, vrea astfel de baze. România începe să intre și ea în această horă militară.

Totuși, astfel de baze contravin unui tratat semnat de NATO împreună cu Rusia în 1997, prin care Alianța, care se extindea spre est, garanta Moscovei că nu se va instala cu baze permanente – textul tratatului, AICI.

Chiar și Radek Sikorski, ministrul polonez de Externe, creditat cu cele mai mari șanse pentru a prelua conducerea diplomației europene în noua Comisie, critică promisiunile americane de a intensifica patrulele aeriene și spune că bazele americane din Europa sunt „în toate locurile nepotrivite”. Amintim, în acest context, că Polonia a cerut 10.000 de soldați americani, o cerere care nu a primit un răspuns oficial.

Izolat numai formal, Vladimir Putin îi răspunde lui Obama

Vladimir Putin, cel care ar trebui să fie izolat în plan internațional, ca urmare a agresiunii din Crimeea, dar care are audiențe săptămâna aceasta cu cei mai importanți lideri europeni, nu a întârziat să îi ofere un răspuns lui Barack Obama: „Nu este un secret că politica cea mai dură, cea mai agresivă (…) este cea a Statelor Unite”, a declarat Vladimir Putin, într-un interviu pentru posturile franceze de televiziune TF-1 și de radio Europe-1. Rusia „aproape că nu are trupe în străinătate”, în timp ce Statele Unite au „peste tot în lume baze militare” și trupe, s-a plâns liderul de la Kremlin, citat de Mediafax.

Vineri, când vor avea loc diverse evenimente de comemorare a debarcării aliaților în Normandia la 6 iunie 1944, Putin are întâlniri programate cu liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Prima întrevedere bilaterală va fi cu Angela Merkel, vineri dimineața, înaintea ceremoniilor oficiale. Pe urmă, Putin se vede cu David Cameron, după care este invitatul lui Francois Hollande, la un dineu la Palatul Elysee. Înainte de Putin, Hollande va lua cina cu Barack Obama, într-un restaurant parizian.

După discursul din Polonia, Barack Obama a ajuns miercuri la Bruxelles, pentru summitul G7, care trebuia să aibă loc în format G8 la Soci. Rusia, însă, a fost exclusă din grupul marilor puteri industriale, după anexarea regiunii Crimeea. Din Belgia, Obama merge în Franța pentru ceremoniile din 6 iunie.