BIO: Mohammed ElBaradei, de la director al AIEA la premier interimar în Egipt

Mohammed ElBaradei, ales de opoziția egipteană pentru a o reprezenta în procesul de punere în aplicare a tranziției politice anunțate de armată, a fost desemnat, sâmbătă, premier interimar în Egipt, relatează AFP.

Fost director al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cunoscut ca o persoană integră și austeră, el a devenit „vocea” Frontului 30 iunie care reunește cele mai importante partide și mișcări ostile președintelui islamist Mohamed Morsi, înlăturat de la putere, miercuri, de armată.

Frontul i-a încredințat marți responsabilitatea de a „asigura punerea în executare a revendicărilor poporului egiptean și pregătirea unui scenariu care urmărește realizarea unei foi de parcurs (a opoziției) pentru o tranziție politică”.

ULTIMA ORĂ „Dosarul Pfizergate” se întoarce. Decizia prin care România a fost obligată să achite 600 de milioane de euro reaprinde scandalul achiziților comunitare de vaccinuri, în care Ursula von der Leyen și soțul ei sunt acuzați de corupție

05:00

CONTROVERSĂ Guvernul Bolojan discriminează șoferii prin reducerea accizei numai la motorină? Explicațiile unui expert în combaterea discriminării

05:00

Miercuri, el a declarat că foaia de parcurs prezentată de armată „răspunde revendicărilor poporului”, după ce s-a întâlnit în cursul zilei cu șeful instituției militare, generalul Abdel Fattah al-Sissi.

Sâmbătă, ElBaradei a fost desemnat premier interimar, urmând să depună jurământul în cursul serii, potrivit unei surse militare.

Opozant al regimului Mubarak, apoi critic vehement al consiliului militar care a asigurat conducerea țării timp de 16 luni după înlăturarea acestuia, fostul director al AIEA (1997-2009) a primit premiul Nobel pentru Pace în 2005, pentru munca sa și cea a organizației împotriva proliferării armelor nucleare.

În 2012, el a renunțat la cursa prezidențială egipteană, acuzând puterea militară de tranziție, condusă în perioada respectivă de mareșalul Hussein Tantawi, că perpetuează sistemul represiv de altădată.

Orator mediocru dar animat de convingeri democratice afirmate, fostul funcționar internațional s-a întors triumfal în țară la începutul lui 2010, fiind întâmpinat de sute de susținători pe aeroportul din Cairo.

Foarte rapid, el a încercat să unească opoziția în jurul unui proiect de reformă și și-a câștigat aliați din rândul tinerilor educați, intelectualilor și clasei medii urbane, care vor forma avangarda revoltei împotriva lui Mubarak.

În același timp, el suferă de o lipsă de vizibilitate în Egiptul profund, iar puterea lansează în perioada respectivă o campanie virulentă împotriva lui, prezentându-l drept deconectat de la realitatea egipteană, chiar un agent străin.

În presă apar fotografii cu fiica sa Laila în costum de baie sau de la căsătoria acesteia, unde se servește vin, de natură să șocheze societatea musulmană conservatoare.

Încă de la începutul revoltei împotriva lui Mubarak, acesta merge în piața Tahrir și promite „începutul unei noi epoci”.

În toamna lui 2011, în timp ce Cairo se confruntă cu noi manifestații împotriva puterii conduse de forțele armate, el se declară pregătit să preia conducerea unui „Guvern de salvare națională”. Tahrir, unde merge printre manifestanți, îi aduce un nou triumf, dar apelul său rămâne fără urmări.

El fondează un partid, al-Dostour, și devine unul dintre principalii purtători de cuvânt ai opoziției laice față de Mohamed Morsi, provenit din rândul Fraților Musulmani.

Mohamed ElBaradei este născut la 17 iunie 1942 la Cairo, tatăl lui fiind avocat și șef al baroului național. „Tatăl meu m-a învățat că trebuie să îți menții principiile. El (…) promova libertățile civice și drepturile omului”.

După diploma în drept obținută la Universitatea din Cairo, el intră în 1964 în diplomație și este trimis la Geneva și New York. El face parte din echipa de negociatori care încheie tratatul de pace cu Israelul, la Camp David.

În 1980, el își începe cariera la ONU și este trimis în Irak după primul război din Golf pentru a destructura programul nuclear irakian.

În 1997, el preia conducera AIEA, un post care îi conferă o notorietate internațională și în același timp un statut de adversar al Washingtonului referitor la Irak și apoi Iran.

Înainte ca Statele Unite să invadeze Irakul în 2003, el a pus la îndoială faptul că Saddam Hussein conduce un program nuclear secret, ceea ce a exasperat Statele Unite dar i-a conferit o anumită aură în alte țări. Faptele i-au dat ulterior dreptate.

Căsătorit și tatăl a doi copii, el a primit în 2006 „medalia Nilului”, cea mai înaltă distincție din Egipt.