Biserica Ortodoxă din Grecia a ales cum va vota la referendumul de duminică. Ce sfat au primit credincioșii

„Voi vota pentru măsurile de austeritate”, a declarat Arhiepiescopul Antim, Mitropolitul Salonicului, potrivit revistei Newsweek.

Declarația, primită cu aplauze de unii credincioși ortodocși dar respinsă de alții, îl plasează pe Arhiepiscopul Antim în concordanță cu șeful Bisericii Ortodoxe elene, Arhiepiscopul Ieronim al II-lea, care s-a pronunțat zilele trecute în favoarea menținerii Greciei în Europa și pentru continuarea măsurilor de austeritate.

În aprilie, premierul Alexis Tsipras anunța inițierea unui dialog cu Biserica Ortodoxă Greacă pentru folosirea activelor ecleziastice în scopul stabilizării economiei țării. La acea vreme, Tsipras mulțumea „din toată inima” Bisericii Ortodoxe, care are 130.000 de hectare de teren și active de cel puțin un miliard de euro, potrivit fostului ministru al Finanțelor Stefanos Manos.

Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii țării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional nu vor lua nicio decizie privind situația din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistență financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marți, aceeași zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

1 AN DE LA ANULARE 6 decembrie. Ziua cea mai lungă, cutremur pe scena politică din România. După ce validase turul întâi, CCR anulează alegerile prezidențiale. Georgescu: „Statul român a luat democrația și a călcat-o în picioare”. Lasconi: „Putin râde”

06:00

SCANDAL Medvedev amenință NATO: Poate că e timpul să trimitem câteva dintre „cele mai bune submarine din lume” pe coastele Franței?

05:36

Ministrul elen al Finanțelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condițiilor creditorilor, acuzând de „terorism” Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăți. Actuala situație de incapacitate de plăți nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar șansele unei intervenții europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăți doar pentru că Fondul Monetar Internațional oferă unei țări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situației. Practic însă, piețele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deține recordul privind amploarea unei incapacități de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenței unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.