„BLOCĂM TOTUL”: Din 10 septembrie, Franța se pregătește pentru proteste masive pe fondul nemulțumirilor față de președinția „centristului” Macron

După demisia premierului francez Francois Bayrou de luni, care a primit un vot de neîncredere din partea Parlamentului, mai mulți activiști,  lucrători din transporturi, sindaliști, profesori, studenți și simpatizanți ai partidelor de stânga și de extrema dreaptă au anunțat că vor organiza proteste masive începând de miercuri, 10 septembrie 2025.

„Blocăm totul” – este sloganul mișcării ce a fost lansată pe rețelele de socializare, în contextul nemulțumirii generalizate față de cei 8 ani de președinție liberală a „centristului” Emmanuel Macron, devenit tot mai nepopular. Opozanții și analiștii politici din Franța susțin că Macron ar putea fi primul președinte francez de la Charles de Gaulle care nu-și va duce mandatul la final. Charles de Gaulle și-a dat demisia în 1969, după eșecul referendumului regionalizării.

ASIGURĂRISalariații care au mai multe surse de venit ar putea fi scutiți de CASS. Condițiile pentru a beneficia de această reducere

08:46

AVERTISMENTRomânia, în pericol după negocierile de la Abu Dhabi? Rusia ar vrea un cap de pod la gurile Dunării, susține generalul Virgil Bălăceanu

08:37

Proteste de amploare după demisia guvernului Bayrou

Ieri, guvernul Bayrou a pierdut în Parlament votul de încredere pe care l-a solicitat ca urmare a criticilor încasate pentru un plan de austeritate nepopular, potrivit Reuters. Mâine, mișcarea „Blocăm Totul” s-ar putea manifesta prin sute de acțiuni desfășurate în marile metropole și în orașele mici. Protestatarii vor ieși în stradă pentru a denunța inegalitățile sociale și planul de austeritate propus de guvernul demis.

În spațiul media se fac scenarii: participanții ar putea chiar să blocheze şosele, inclusiv la Paris. Forţele de ordine franceze au transmis că vor interveni sistematic pentru a preveni blocajele și a-i aresta pe autorii acțiunilor. Poliţia nu anticipează o participare masivă la mişcarea „Blocăm totul”, ci mai degrabă „acţiuni spectaculoase şi violente”. Au fost deja mobilizaţi peste 80.000 de poliţişti şi jandarmi.

6 din 10 francezi nu-l mai vor pe Macron la președinție

Preşedintele Emmanuel Macron, a cărui cotă de popularitate este la cel mai scăzut nivel de când a preluat puterea în 2017, s-a mai lovit de alte proteste, precum „Protestele vestelor galbene” din 2018 și cu protestele împotriva creșterii vârstei de pensionare din 2023, care au degenerat în acțiuni violente. 6 din 10 francezi vor ca Macron să-și dea demisia din funcția de președinte.  Potrivit sondajului BFMTV,  71% dintre respondenți doresc numirea unor tehnocrați la vârful ministerelor.

Franța se confruntă cu un deficit bugetar prognozat pentru anul în curs la 5,4% din PIB, iar parlamentarii și guvernanții pro-Macron susțin că numai prin adoptarea planului de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro ar putea să coboare deficitul anul viitor la 4,6% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE.

Sursa Foto: Profimedia

Autorul recomandă: Emmanuel Macron îl numește pe Sébastien Lecornu, anterior ministrul Apărării, în funcția de PREMIER al Franței