Blog FT: Cazul fraților Micula poate influența negocierile comerciale UE-SUA

Blog FT: Cazul fraților Micula poate influența negocierile comerciale UE-SUA
Publicat: 31/03/2015, 21:25

Încercarea fraților Ioan și Viorel Micula, proprietarii European Food, de a-și salva imperiul alimentar din nordul României, care produce de la bere la biscuiți, pare să nu aibă o legătură directă cu negocierile comerciale dificile ale Uniunii Europene cu Statele Unite și Canada, dar stă de fapt la baza uneia dintre cele mai dificile probleme, statutul tribunalelor de arbitraj comercial.

Frații Micula, care dețin și cetățenie suedeză, au avut un început groaznic de săptămână, notează autorul articolului postat pe blogul Financial Times, Christian Oliver.

Comisia Europeană a anunțat luni, în urma unei investigații aprofundate, că România trebuie să recupereze de la frații Micula despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susținere a investițiilor în zonele defavorizate, instituția constatând că acestea încalcă legislația UE.

Potrivit avocaților fraților Micula, proprietarii European Food au decis să investească în județul Bihor, unde fabricile lor au 9.000 de angajați, în baza subvențiilor statului român.

România a decis însă în 2005, în timpul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să sisteze programul de facilități fiscale în zonele defavorizate, pentru a respecta legislația comunitară în domeniul ajutoarelor de stat.

Frații Micula au dat în judecată statul român la Curtea de Arbitraj de la Washington și au câștigat în decembrie 2013 despăgubiri de 250 de milioane de dolari, una dintre cele mai mari sume acordate vreodată de o instanță comercială internațională, se arată în articol.

Autoritățile de la Bruxelles consideră însă că aceste despăgubiri înseamnă de fapt plata „pe ușa din dos” a subvențiilor.

Oricine urmărește negocierile comerciale dintre UE și Statele Unite știe că aceste tribunale internaționale reprezintă un subiect incendiar. Aceste instanțe permit companiilor care consideră că au fost nedreptățite de justiția națională să apeleze la arbitri numiți potrivit termenilor acordurilor comerciale, explică autorul articolului.

Pentru oficialii din UE și SUA, tribunalele comerciale internaționale reprezintă un mijloc important de protejare a drepturilor investitorilor, în timp ce oponenții se tem că aceste instanțe pot submina legislațiile naționale și europene.

Opoziția față de tribunalele comerciale este puternică în special în Germania și în rândul socialiștilor din Parlamentul European.

În acest fel, autoritățile de la Bruxelles sunt prinse la mijloc în această problemă. Pe de o parte, oficialii UE în domeniul comerțului susțin că este bine ca tribunalele de arbitraj internațional să fie incluse în acordurile comerciale cum sunt cele cu Statele Unite și Canada. Pe de altă parte, autoritățile europene în domeniul concurenței încearcă să întoarcă verdictul în cazul Micula, unul dintre cele mai urmărite de la Curtea de Arbitraj de la Washington.

Pentru oficialii UE în domeniul comerțului, nu există o problemă. Ei susțin că tribunalele care ar fi incluse în acordul cu SUA vor evita orice probleme apărute în cazurile anterioare. Ei consideră că litigiul fraților Micula este o anomalie, întrucât este complicat de aderarea României la UE. Legislația Uniunii Europene pur și simplu a triumfat, clarificând o disfuncționalitate minoră intra-comunitară. De fapt, numeroși oficiali de la Bruxelles speră că viitoarele tribunale vot clarifica confuzia creată de existența tratatelor bilaterale, cum este cel dintre Suedia și România.

Este posibil ca investitorii să nu vadă problema la fel. Decizia de luni a Comisiei însemnă că autoritățile de la Bruxelles au trecut peste decizia Curții de Arbitraj de la Washington, aceasta fiind o evoluție de o mare importanță. Cazul Micula are particularități, dar fiecare investiție complexă va avea astfel de particularități. Multe vor implica țări din afara jurisdicției UE sau noi membri ai Uniunii. Cazul Micula este din acest motiv o dovată importantă a intenției Comisiei Europene. Bruxelles-ul a învins trimbunalele internaționale? Nu chiar, va exista probabil un ultim capitol al acestei saga, se arată în articolul FT.

Frații Ioan și Viorel Micula, proprietarii European Food, au câștigat în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilități fiscale ei urmând să primească circa 376 milioane lei, plus penalități.

La 11 decembrie 2013, suma totală datorată de statul român reclamanților se ridica la 791,88 milioane de lei (178 milioane euro), potrivit Comisiei Europene.

CE a informat autoritățile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat și trebuie comunicată Comisiei. În februarie 2014, autoritățile române au informat CE că au plătit parțial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanți, respectiv European Food SA. Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferența unei persoane fizice (fraților Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).

În urma informațiilor suplimentare solicitate României, în martie 2014, CE a avertizat la 1 aprilie că ar putea emite un ordin de suspendare a plății despăgubirilor, pentru a se asigura că nu vor fi acordate noi ajutoare de stat. Comisia a informat România, în 26 mai 2014, că a decis emiterea ordinului de suspendare, obligând România să suspende orice acțiune care ar putea duce la plata restului depăgubirilor, întrucât ar reprezenta ajutor ilegal de stat, până la o decizie finală a compatibilității acelui ajutor de stat cu piața internă.

Curtea de Apel București a dispus în 25 februarie 2015, printr-o decizie definitivă, suspendarea executării silite a deciziei Curții de Arbitraj de la Washington potrivit căreia frații Micula, proprietarii European Food, trebuie să primească despăgubiri de la statul român.

Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanță judecătorească pentru litigiile economice.

Frații Ioan și Viorel Micula, care au și cetățenie suedeză, au susținut că statul român nu și-a respectat angajamentele referitoare la protecția reciprocă a investițiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia și România.

Printr-o hotărâre arbitrală pronunțată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiții dintre România și Suedia. Instanța de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanți, doi investitori cu cetățenie suedeză, pentru că aceștia nu au beneficiat în întregime de schemă, se arată în comunicatul Comisiei.

Schema de încurajare a investițiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiți investitori și, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat, potrivit Comisiei Europene. Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanților, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată. Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil și trebuie să fie rambursate de către beneficiari.

La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele sale membre, pe de altă parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.

În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiții în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale și scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată. Ca parte a procesului de aderare la UE și în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauză în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcționare incompatibil.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat luni pentru MEDIAFAX că Frații Micula trebuie să plătească statului român 76 milioane de euro, sumă compensată cu taxele datorate la buget, reprezentând parțial despăgubirile pe care autoritățile au fost obligate să le acorde investitorilor pentru sistarea unui ajutor de stat, diferența fiind imobilizată la Trezorerie.

„Frații Micula trebuie să returneze tot ce au primit până acum ca despăgubire de la stat, adică 76 milioane de euro, plus dobânzi. Pentru restul sumei, până la circa 190 de milioane de euro, câștigată în instanță de investitori, banii au fost imobilizați într-un cont la Trezorerie. Aveam o prevedere în legea ajutorului de stat potrivit căreia, dacă există o investigație la nivelul Comisiei Europene privind un ajutor de stat, furnizorul, adică Ministerul de Finanțe, va institui măsuri asiguratorii pentru ca în cazul unei decizii de recuperare a Comisiei Europene, aceasta să poată fi pusă în aplicare imediat și astfel să se respecte legile europene în vigoare. După decizia Curții de Arbitraj de la Washington, Ministerul Finanțelor a virat banii într-un cont deschis la Trezorerie pe numele fraților Micula, pentru a nu fi în pericol să fie executate active din România, dar în același timp, ANAF a imobilizat suma în Trezorerie”, a spus Chirițoiu.

Frații Micula vor să atace în instanță, la forurile europene și naționale, decizia CE potrivit căreia statul trebuie să recupereze de la ei despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susținere a investițiilor în zonele defavorizate, considerând-o abuzivă.

„CE nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească. Noi nu am primit nicio înștiințare de la ei, nici oficială, nici neoficială, dar dacă vom primi o asemenea decizie, o vom contesta”, a declarat Ioan Micula pentru MEDIAFAX.

El spune că, în cazul în care grupul deținut de el și fratele său va fi afectat de decizia Comisiei Europene, vor cere în instanță de la statul român despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, cât valorează investițiile făcute de ei în România.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase