Brazilia: Jair Bolsonaro ajunge în fața instanței. Fostul președinte e acuzat că ar fi orchestrat o lovitură de stat

Fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, ajunge în fața judecătorilor săptămâna aceasta, îj contextul în care este acuzat că a pus la cale o lovitură de stat după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2022.

Bolsonaro, în vârstă de 70 de ani, care a condus țara din 2019 până în 2023, urmează să fie interogat de Curtea Supremă, după ce Poliția Federală l-a acuzat pe acesta că a pus la cale un complot, timp trei ani, pentru a prelua puterea într-una din cele mai mari democrații din lume, amintește The Guardian.

Alți șapte presupuși complici vor fi, de asemenea, audiați, inclusiv patru foști miniștri, trei dintre ei generali de armată; fostul comandant al marinei; și fosta mână dreaptă a fostului președinte, locotenent-colonelul Mauro Cid.

EXTERNE Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA

05:00

REPORTAJ VIDEO În timp ce Buzoianu se ține cu dinții de scaun, prahovenii rămași fără apă îi cer demisia. Gândul a vorbit cu românii aflați la cozile umilinței de la cisternele cu apă: „Să plece acasă. Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Nu suntem Europa, ci Africa”

05:00

În timp ce Buzoianu se ține cu dinții de scaun, prahovenii rămași fără apă îi cer demisia. Gândul a vorbit cu românii aflați la cozile umilinței de la cisternele cu apă: „Să plece acasă. Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Nu suntem Europa, ci Africa”

Jair Bolsonaro este acuzat că a plănuit o lovitură de stat la sfârșitul anului 2022. Cu câteva luni mai devreme, el a pierdut alegerile prezidențiale în fața actualului președinte Luiz Inácio Lula da Silva, obținând 49,1% din voturi, comparativ cu 50,9% obținute de candidatul de stânga, Lula. În urma acestei înfrângeri, instanțele îl acuză că a pus la cale un plan, detaliat într-un raport de 900 de pagini. Printre altele, se pare că planul includea instituirea stării de asediu la nivel național și chiar asasinarea lui Lula.

Ce riscă Jair Bolsonaro

Potrivit RFI, din cauza lipsei de sprijin din partea comandamentului militar, lovitura de stat nu a avut loc în cele din urmă. Conform legislației braziliene, chiar și planificarea unei tentative de lovitură de stat poate constitui o infracțiune.

Jair Bolsonaro este, de asemenea, acuzat de instigarea la revoltele din 8 ianuarie 2023. În acea zi, la o săptămână după învestirea lui Lula, mii de susținători ai lui Bolsonaro au luat cu asalt și au jefuit Palatul Prezidențial, Parlamentul și Curtea Supremă. Aceștia au denunțat o presupusă fraudă electorală din timpul alegerilor prezidențiale și au cerut intervenția Armatei. Procuratura susține că aceste revolte au făcut parte dintr-o tentativă de lovitură de stat. Jair Bolsonaro, la rândul său, neagă categoric acest lucru.

Sursele citate arată că Bolsonaro speră să poată conta pe ajutoru președintelui Statelor Unite, Donald Trump, considerat de mulți ca fiind un susținător și prieten al său.

Acuzațiile împotriva lui Bolsonaro vin la doar câteva luni după ce Poliția Federală din Brazilia a încheiat o investigație de doi ani cu privire la rolul său în mișcarea de contestare a rezultatelor alegerilor, care a culminat cu revoltele susținătorilor săi, care au luat cu asalt capitala, Brasilia, la începutul anului 2023.

La acea vreme, mulți protestatari au recunoscut că au vrut să creeze haos pentru a justifica o lovitură militară pe care o considerau iminentă. La sfârșitul anului trecut, Poliția a arestat cinci persoane, suspectate că plănuiau să-l asasineze pe Luiz Inacio Lula da Silva înainte ca acesta să preia mandatul de președinte.

În primele două săptămâni ale procesului, care a început pe 19 mai 2025, aproximativ cincizeci de martori au fost audiați prin videoconferință. Foști oficiali militari de rang înalt au confirmat tentativa de lovitură de stat.

Jair Bolsonaro, la rândul său, neagă toate acuzațiile, pe care le compară cu un scenariu de telenovelă. El susține că este victima unei persecuții politice. Deja neeligibil până în 2030 pentru atacurile sale nedovedite la adresa fiabilității urnelor electronice, fostul președinte riscă o pedeapsă de până la 40 de ani de închisoare dacă este condamnat. Verdictul în acest proces nu este așteptat decât peste câteva luni.