Bruxelles-ul respinge raportul Congresului SUA potrivit căruia Comisia Europeană ar fi influențat alegerile din România. „Acuzațiile de cenzură sunt absurde”

Comisia Europeană a reacționat dur la un raport al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, dominată de republicani, care acuză UE de cenzurarea „internetului global”, după ce Comisia Europeană a fost acuzată că ar fi influențat alegerile din mai multe state europene, inclusiv din România. Bruxelles-ul califică afirmațiile drept „complet nefondate” și apără Legea serviciilor digitale ca garant al libertății de exprimare.

Uniunea Europeană a respins ferm acuzațiile de cenzură formulate de aliați ai fostului președinte american Donald Trump, după publicarea unui raport al Congresului SUA care susține că Bruxelles-ul ar încerca să limiteze libertatea de exprimare pe internet la nivel global, scrie Le Monde.fr.

Reacția Uniunii Europene a venit imediat, executivul european calificând drept „absurde” afirmațiile potrivit cărora Comisia Europeană ar fi forțat platformele de socializare să cenzureze conținut provenit din Statele Unite. Purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, a avut o poziție tranșantă.

Cum se desparte corect în silabe cuvântul ”fereastră”. Exercițiul de clasa a doua dă bătăi de cap multora

15:00

CONTROVERSĂ Lovitură pentru Orban, în prag de alegeri. Ungaria ar putea fi obligată să dea înapoi Comisiei Europene fonduri de 10 miliarde de euro

14:57

„În ceea ce privește ultimele acuzații de cenzură, este o absurditate totală, complet nefondată”, a declarat acesta.

Ce acuză republicanii lui Trump

Raportul critic, care se întinde pe 160 de pagini, a fost elaborat de comisia judiciară a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani.

Documentul susține că Uniunea Europeană ar fi petrecut ultimul deceniu încercând să „cenzureze internetul global” și inclusiv discursul cetățenilor americani.

Publicarea raportului a avut loc chiar înaintea unei audieri prezidate de Jim Jordan, un aliat apropiat al lui Trump, intitulată „Amenințarea Europei la adresa libertății de exprimare și a inovării americane, partea a II-a”.

În centrul criticilor se află Legea serviciilor digitale, adoptată în 2023, cunoscută sub numele de „Legea serviciilor digitale”. Un raport similar, publicat anul trecut, viza deja acest cadru juridic, despre care administrația Trump a susținut că ar discrimina companiile americane de tehnologie.

Noul document merge mai departe și descrie DSA drept „culminarea unui efort european de zece ani de a reduce la tăcere opoziția politică și de a suprima discursurile online care critică establishmentul politic”.

Raportul mai afirmă că, în timpul pandemiei de Covid, „funcționarii comisiei au presat platformele să își modifice regulile de moderare a conținutului pentru a cenzura la nivel global conținutul care pune la îndoială narațiunile consacrate despre virus și vaccin”, invocând schimburi de e-mailuri drept dovezi.

De asemenea, Congresul american acuză Bruxelles-ul că ar fi exercitat presiuni asupra platformelor online pentru a „cenzura conținutul” în timpul mai multor alegeri parlamentare și prezidențiale din UE, inclusiv din România precum și în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 2024.

Raportul a fost salutat public de Elon Musk, unul dintre cei mai acizi critici ai Uniunii Europene și, totodată, un aliat vocal al lui Trump, care a scris pe platforma X: „Tiranii iubesc cenzura”.

Replica Uniunii Europene

În replică, Thomas Regnier a subliniat rolul major pe care platformele online îl joacă în societățile democratice și riscurile asociate influenței algoritmice. Oficialul european a insistat că legislația UE urmărește să protejeze procesele democratice, nu să le limiteze.

„Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, a spus Regnier, adăugând că DSA „protejează acest drept împotriva marilor companii tehnologice” și contribuie la asigurarea unor „alegeri libere și corecte”.

Recomandarea autorului

Acuzații explozive într-un raport american: Comisia Europeană s-a implicat direct în alegerile din România prin măsuri de cenzură