Guvernul de coaliție PNL-USR-UDMR al României a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură. Moțiunea a fost votată de partidele din opoziție, PSD și AUR. Demiterea guvernului marchează finalul administrației liberale a premierului Ilie Bolojan. Guvernara lui a fost caracterizată prin măsuri fiscale nepopulare (creșterea TVA de la 19% la 21% și tăierea pensiilor speciale). Premierul a urmărit să facă reduceri de cheltuieli, birocrație și deficit. Măsurile lui au fost întâmpinate cu proteste din partea opoziției, a lucrătorilor la stat și a judecătorilor.
Bulgaria, aflată în criză politică din 2021 până în aprilie 2026, trage un semnal de alarmă. Clasa politică de la București riscă să repete greșelile clasei politice de la Sofia. Bolojan tocmai a devenit al șaptelea prim-ministru demis prin moțiunea de cenzură de la revoluția anti-ceaușistă din 1989.
Potrivit Novinite , instabilitatea politică cauzată de căderea guvernului pune presiune pe economia țării. România se confruntă cu termene limită pentru reforme cheie. Riscă să piardă fonduri de 11 miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
Criza politică și neimplementarea reformelor nu doar că ar duce la pierderea finanțării. Dar țara noastră riscă o retrogradare a ratingului de credit, să ajungă la categoria „junk”.
Publicația bulgară îl menționează pe președintele Nicușor Dan cum a căutat să-i asigure pe cetățeni și pe partenerii internaționali că „România își va menține direcția către Vest”.
„Factorul decisiv în vot a fost Partidul Social Democrat (PSD), care s-a desprins de coaliția de guvernare după ce și-a exprimat nemulțumirea crescândă față de măsurile de austeritate. Ulterior, partidul s-a aliniat cu Alianța pentru Uniunea Românilor, partid de extremă dreaptă, pentru a susține moțiunea împotriva prim-ministrului, schimbând echilibrul în parlament.Evenimentul a surprins grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, având în vedere că PSD face parte din această familie politică, care a criticat anterior grupurile de centru-dreapta pentru interacțiunea cu partidele de extremă dreaptă. Cooperarea din România a creat, prin urmare, disconfort politic la nivel european.Bolojan a condus guvernul din 2025, în urma demisiei fostului prim-ministru Marcel Ciolacu. Înlăturarea sa are loc la mai puțin de un an după alegerile prezidențiale din România, în care primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, l-a învins pe liderul de extremă dreaptă, George Simion, într-o competiție atent urmărită. Simion, al cărui partid a câștigat avânt în sondajele de opinie, este considerat pe scară largă un actor politic cheie în spatele prăbușirii guvernului. El a folosit dezbaterea parlamentară pentru a solicita alegeri anticipate, argumentând că deciziile naționale ar trebui returnate direct alegătorilor. În cuvintele sale, „Destinul României trebuie decis de voturile românilor”.În ciuda acestei presiuni, organizarea unor alegeri anticipate înainte de 2028 este considerată puțin probabilă. Se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să înceapă consultările cu partidele politice pentru a identifica o posibilă formulă de guvernare, inclusiv opțiuni variind de la o nouă coaliție la un cabinet tehnocratic sau un guvern minoritar”, a scris Novinite.
Din 2021, Bulgaria a schimbat opt premieri și 11 guverne. Majoritatea guvernelor au fost alcătuite din coaliții de partide. Doi dintre foștii premieri, Boiko Borisov și Rosen Zhelyazkov, au fost de la partidul conservator pro-european GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei). GERB este afiliat cu Partidul Popular European. Alți doi premieri, Kiril Petkov și Nikolai Denko, au fost de la partidul liberal „Noi continuăm Schimbarea”, afiliat cu „Reînnoim Europa” .
Alegerile parlamentare din Bulgaria de pe 19 aprilie 2026 au fost câștigate de partidul social-democrat naționalist eurosceptic „Bulgaria Progresistă”, iar fostul președinte bulgar, Rumen Radev, ar urma să fie nominalizat pentru funcția de prim-ministru.
România a schimbat șapte guverne: Orban I, Orban II, Cîțu, Ciucă, Ciolacu I, Ciolacu II, Bolojan. Din 2020, România a avut 6 premieri, dintre care doi au fost interimari.
Țara noastră a experimentat patru crize politice de la pandemia de COVID-19.
Autorul recomandă: Alegeri în Bulgaria: partidul lui Rumen Radev câștigă scrutinul, dar fără majoritate parlamentară. Negocieri dificile pentru formarea noului guvern