Ce planuri avea grupul terorist kosovar destructurat în Macedonia

Potrivit site-ului de știri Vecer.mk, unul dintre suspecții arestați a mărturisit că se intenționa aruncarea în aer a unuia dintre principalele poduri din Skopje.

Suspectul a precizat că membrii grupării anihilate sunt „locuitori din Kosovo, veterani ai serviciilor paramilitare care după sfârșitul conflictului au continuat activitățile teroriste”.

Liderul grupării teroriste din Kumanovo era un kosovar, Mirsad Ndrecaj.

Confruntări armate au avut loc sâmbătă și duminică în orașul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo, între forțele de ordine și aproximativ 70 de „teroriști”. Incidentele s-au soldat cu moartea a opt agenți de poliție și a 14 presupuși membri ai unui grup de gherilă kosovar. Parchetul general macedonean a anunțat că 30 de persoane de etnie albaneză, dintre care 18 kosovari, au fost inculpate pentru terorism.

În aprilie, aproximativ 40 de presupuși membri ai unui grup de gherilă din Kosovo au pătruns ilegal pe teritoriul Macedoniei, unde au atacat o secție de poliție. Atacul a avut loc pe 21 aprilie la o secție de poliție din localitatea macedoneană Gosince, situată în apropierea frontierei dintre Macedonia și Kosovo. Patru agenți de poliție au fost sechestrați, încătușați și bătuți de cei 40 de kosovari de etnie albaneză. „Cei 40 de indivizi înarmați aveau simboluri ale Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA/UCK); vorbeau în albaneză, i-au dezarmat pe agenții de poliție și au spus că vor țara lor și că nu acceptă Acordul de la Ohrid. Considerăm că este un atac terorist”, comunica la acea vreme Ministerul macedonean de Interne.

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

Armata macedoneană a fost implicată într-un scurt conflict cu gherilele UCK în anul 2001, încheiat cu Acordul de la Ohrid. Fosta regiune sârbă Kosovo, cu populație majoritar albaneză, și-a proclamat independența în februarie 2008, după războiul dintre gherilele albaneze și armata sârbă din perioada 1998-1999.