Cea mai mare provocare pentru Marea Britanie după atentate. Ce mai poate face pentru a-și spori securitatea? ANALIZĂ NYT

Cea mai mare provocare pentru Marea Britanie după atentate. Ce mai poate face pentru a-și spori securitatea? ANALIZĂ NYT
Publicat: 07/06/2017, 08:55

Răspunsul la această întrebare rămâne o dilemă pentru mari puteri precum Statele Unite ale Americii, unde eforturile președintelui Donald Trump de a restrânge imigrația din țările predominant musulmane sunt blocate în instanțe, sau cum ar fi Franța, țara din Europa care s-a confruntat cu atacuri teroriste și mai sângeroase decât Marea Britanie în ultimii ani.

Franța a extins în repetate rânduri starea de urgență impusă după atacurile de la Paris din noiembrie 2015. În ciuda prezenței uriașe a forțelor armate în spațiile publice și a noilor puteri de detenție și supraveghere, impactul a fost limitat și, dacă a mai rămas ceva de făcut, acel lucru ar putea fi încercarea de a îndepărta comunitățile deja marginalizate.

Premierul britanic, Theresa May, a folosit un ton aprig, în momentul în care s-a adresat națiunii în dimineața zilei de duminică, imediat după atacul din inima Londrei.

„Există, să fim drepți, o prea mare toleranță față de extermism în țara noastră”, a spus aceasta.

Comentariile sale au fost criticate, fiind considerate unele politice și au ridicat semne de întrebare cu privire la posibila sa realegere și la modul în care planurile sale în ceea ce privește combaterea terorismului ar putea fi făcute eficiente, protejând, totodată, drepturile cetățenilor. În declarațiile sale, May a anunțat o revizuire a politicii de combatere a terorismului, pronunțarea unor sentințe mai dure pentru infracțiunile de terorism și depunerea unui efort mai concentrat către eliminarea comunităților musulmane auto-segregate care ar putea sprijini extremismul.

„Terorismul va fi învins doar atunci când vom putea scoate violența din mințile oamenilor”, a spus aceasta, adăugând că tinerii trebuie făcuți „să înțeleagă că valorile noastre, valorile britanice pluraliste, sunt superioare a tot ceea ce oferă cei care predică și susțin ura”.

Aceasta a fost o detașare de adevăratul guvern britanic, după cum a afirmat Alan Mendoza, director executiv al Henry Jackson Society, o organizație de cercetare politică din Londra care se concetrează asupra democației și anti-terorismului.

„Pentru o lungă perioadă de timp, acest guvern nu și-a îndreptat privirea către ideologia Islamului radical, ci spre lege și ordine”, explică acesta.

Theresa May a recunoscut asta duminică, adaugă expertul, spunând că „acea ideologie este punctul central și căprovocarea ideologică va fi mai dură, să vorbim cu comunitățile și să le împingem pentru a rezolva lupta ideologică în sine”.

François Heisbourg, expert în securitate și consilier al noului președinte francez, Emmanuel Macron, a fost de acord cu Alan Mendoza. Heisbourg a spus că în ultimii 10 ani, britanicii au promovat o politică ce a permis comunităților musulmane să coopereze cu forțele de securitate, „ceea ce este aproape opusul abordării francezilor”.

Theresa May recunoaște că „autoreglementarea nu este un punct forte al comunităților”, spune expertul francez.

„Ai nevoie de informații culese de la firul iebrii, nu de informații de la comunități”, continuă acesta, cu mai puțină delicatețe față de sensibilitățile comunității și mai multă voință din partea britanicilor de a-și folosi puterile pe care le au deja în temeiul legii”.

Aflându-ne într-o perioadă în care teama față de terorism este în creștere, acesta poate fi momentul ca europenii să accepte astfel de politici. Exemplul cel mai potrivit este acela că francezii nu au arătat nicio urmă de nemulțumire în momentul în care autoritățile au decis a treia prelungire a stării de urgență în Hexagon.

Totuși, nu este clar dacă măsurile de supravechere mai stricte și măsurile de reglementare sunt singura soluție. Theresa May a promis că guvernul va oferi mai mult sprijin forțelor antitero și agențiilor de informații.

Ceea ce a spus May este o placă veche, spune Peter R. Neumann, profesor de studii de securitate la King College London și director al International Center for the Study of Radicalization. Declarațiile sale nu au fost altceva decât o reciclare a eforturilor pe care le-a făcut în trecut pentru întărirea luptei antiteroriste, după cum a adăugat acesta, și a criticii Partidului Conservator asupra puterii companiilor de internet și a companiilor sociale de a rezista supravegherii guvernamentale. Această temă este, de asemenea, un punct central în platforma electorală a partidului.

Companiile tehnologice sunt, potrivit lui Neumann, mult mai receptive la cererile guvernului atunci când vine vorba despre închiderea conturilor sau eliminarea videoclipurilor centrate pe opinii extremiste, față de situația din urmă cu trei ani. Tocmai acest lucru i-a determinat pe extremiști să folosească o serie de canale de comunicare criptate, cum ar fi telegrama, a explicat expertul.

„Nu poți elimina internetul. Acești oameni nu au dispărut, ci s-au mutat pe alte platforme, mult mai dificil de monitorizat de către agențiile de securitate”, spus acesta.

Theresa May și predecesorul său, David Cameron, au forțat constant companiile mari din domeniul tehnologiei să lase agențiile de securitate să pătrundă în interiorul lor pe ușa din spate, pentru a monitoriza comunicările criptate. În timp ce companiile au fost mai mult decât deschise să colaboreze în cazurile de securitate, ele al refuzat să se ascundă și să creeze „o ușă din spate”.

Duminică, ministrul Afacerilor Interne, Amber Rudd, a spus că aceste companii din domeniul tehnologiei pot face „mult mai mult” pentru a restricționa popularizarea în online a extremismului. „Nu este de ajuns să le spună oamenilor să nu facă rău. Trebuie să lucreze activ împreună cu noi pentru a putea să oprim folosirea platformelor lor pentru a radicaliza populația”, a explicat Rudd.

Ea a spus că trebuie depus un mai mare efort pentru a elimina materialele extremiste, însă a afirmat și că giganții din social media trebuie să limiteze posibilitatea folosirii funcției end-to-end encryption, pe care foarte mulți extremiști o folosesc pentru a plănui atacuri.

Acestea sunt teme familiare conservatorilor. May însăși a cerut guvernelor democrate să ceară un mai mare control asupra modului în care servicii precum WhatsApp și FaceTime ar putea fi folosite de atacatori pentru a răspândi mesajele extremiste în online și, de asemenea, asupra felului în care extremiștii pot folosi social media pentru a-și promova crezurile către o audiență digitală globală.

Aceste cereri au stârnit îngrijorarea unor mari companii din Sillicon Valley, care afirmă că aceste lucruri ar însemna o îngrădire a libertăților umane.

După atacul de luna trecută de la Manchester, spre exemplu, Therea May și alți legislatori britanici au spus că vor să înăsprească legile care să oblige companiile de tehnologie să decripteze funcțiile de criptare a mesajelor pentur agențiile de securitate, dându-le, în acest fel, acestora din urmă șansa de a monitoriza mesajele trimise de oameni suspectați că ar planifica atacuri teroriste.

Această măsură vine la mai puțin de un an după ce guvernul britanic a adoptat una dintre cele mai complexe legislații din lume, prin care acordau agențiilor de securitate puterea de a monitoriza atât internetul, cât și zona de telefonie.În prezent, Marea Britanie are acces la metadatele comunicărilor online fără a avea nevoie de mandat, dar nu și la conținutul mesajelor individuale.

În ultimii ani, companiile din domeniul tehnologiei au declarat în repetate rânduri că sunt dispuse să colaboreze cu autoritățile pentru stoparea răspândirii extremismului prin intermediul serviciilor lor, însă au adăugat că o slăbire a criptării ar permite colectarea ilegală de informații personale de către serviciile locale sau străine de informații.

„În ceea ce privește puterea de supraveghere, Marea Britanie este deja mai bine echipată decât orice altă țară europeană”, a declarat profesorul Neumann.

Spre deosebire de situația din Statele Unite, de exemplu, comisia parlamentară britanică de supraveghere a serviciilor de informații are o influență slabă.

„Britanicii pot asculta cu ușurință telefoanele oamenilor și, la fel de ușor pot intra și în casele lor. Însă guvernul folosește cu grijă aceste puteri, fapt care arată cănsensul nespus care funcționează aici”, explică Neumann.

În țările cu Constituții scrise, cum ar fi Germania și Statele Unite, „extremismul poate fi definit ca ceva care se opune Constituței”, a spus Neumann. În cazul Marii Britanii se poate vorbi despre valorile țării ca fiind opuse extremismului, însă extre greu ca cineva să definească extremismul și să îl pună în cadrul legal.

„Poți să spui asta înseamnă a fi prietenos, moderat și politicos”, a continuat el. „Dar nu poți legifera politețea.”

El a subliniat cazul lui Anjem Choudary, un avocat care a reușit să scape nepedepsit deși a predicat timp de două decenii opinii jihadiste. El a fost condamnat în 2016, abia după ce a apărut într-un filmuleț în care a promis credință Statului Islamic și a fost condamnat la cinci ani și șase luni în închisoare.

Există zvonuri că cel puțin unul dintre atacatorii de la Londra era un musulman care fusese influențat de Choudary.