Cea mai săracă țară din UE, divizată între furnizorul de gaze și principalul său investitor

La Sofia se știe că un nou Război Rece provocat de criza din Ucraina ar lovi în plin o economie deja foarte fragilă, indiferent că ar fi vorba despre întreruperea furnizării de gaze naturale rusești ori sancțiuni europene.

În criza dintre Europa și Rusia, „Bulgaria are poziția nevestei obligate să fie de acord cu soțul (Bruxelles-ul), dar care știe că va suferi pierderi importante”, rezumă politologul Andrei Raicev pentru AFP.

Consecința, potrivit unui articol publicat recent de revista Spiegel, care citează surse din serviciile germane de informații, este că Berlinul și alții se tem tot mai mult că vor vedea Moscova exploatându-și influența în Bulgaria „pentru a diviza blocul” european.

Între 40 și 53% dintre bulgari se opun impunerii de sancțiuni Rusiei, relevă trei sondaje realizate de către Gallup, Mediana și Centrul de Analize și Marketing.

Legăturile dintre Bulgaria și Rusia sunt profunde și vechi, impregnate de istorie, limba apropiată și cultura împărtășită. Sărbătoarea națională este data eliberării de sub dominația otomană, de către Rusia, în 1878.

Aliatul cel mai fidel al URSS în perioada comunistă, Bulgaria a perpetuat această relație strânsă prin actualul Guvern, susținut de către socialiști – foștii comuniști.

Țara depinde aproape integral de Rusia în aprovizionaea cu energie. Gazele rusești sosesc prin Ucraina, livrările de petrol sunt majoritar rusești, singura rafinărie este rusească, iar unica centrală nucleară bulgărească utilizează reactoare și combustibil rusești. În schimb, proiectele de diversificare nu avansează.

Rusia este foarte prezentă și în alte sectoare ale economiei bulgare, ca turismul sau sectorul imobiliar.

Bruxelles-ul nu este lipsit nici el de pârghii financiare. Fondurile europene reprezintă 65% din investiții, iar schmburile în cadrul UE se ridică la 62% din comerțul bulgar.

Conformându-se politicii comune a UE, Sofia nu ezită să ridice tonul împotriva Bruxelles-ului pe tema proiectului ruso-italian al gazoductului South Stream, care urmează să transporte gaze naturale rusești pe sub Marea Neagră către Europa, ocolind Ucraina.

Parlamentul European (PE) reclama în aprilie abandonarea proiectului, ca răspuns la politica rusească față de Kiev.

– Moscova, în campania pentru europene

„South Stream este un proiect strategic prioritar”, a cărui construire este necesar să înceapă „încă din această vară”, a replicat ministrul Economiei și Energiei Dragomir Stoinev. Acesta este, de altfel, și planul gigantului rusesc Gazprom.

Însă susținerea South Stream, la ora actuală, este „o acțiune antiucraineană”, declară pentru AFP Ognian Mincev, directorul Institutului de Estudii Internaționale de la Sofia.

Bulgarii își amintesc mai degrabă cu neliniște despre întreruperea livrărilor de gaze naturale rusești către Europa, în ianuarie 2009. Atunci a fost necesară reducerea încălzirii și suspendarea celei mai mari părți a activității economice.

Subiectul apare rar în campania pentru alegerile europarlamentare în Bulgaria. Socialiștii promit să servească pe post de „pod în relațiile dintre Rusia și UE”. Conservatorii insistă în favoarea unei politici europene comune în domeniul energiei. Însă ambele tabere suțin South Stream.

Socialistul Serghei Stanișev, liderul grupului parlamentar al socialiștilor la Strasbourg, a asistat la 9 mai la o comemorare organizată de către antifasciști nostalgici care agitau steaguri sovietice și portretul lui Stalin. Liderul ultranaționalist Volen Siderov a mers până la a-și lansa campania de la Moscova, iar susținătorii săi au ars, pe 9 mai, steagul UE în fața Monumentului Armatei Roșii, la Sofia.