Austeritatea s-ar putea să fi adus stabilitate pe piețele financiare pentru Spania și încredere în ochii investitorilor, dar nu a rezolvat, ci, din contră, a acutizat problema șomajului cronic, a datoriei și emigrației. Prin alegerile generale de duminică, austeritatea a adus o nouă problemă: instabilitate politică și ascensiunea formațiunilor antisistem.

De altfel, partidele populiste și de la extremele spectrului politic prind forță în multe state europene. Germania și Franța, cele mai mari economii din zona euro, nu sunt excepție. În Polonia, la conducere a ajuns un partid naționalist, conservator și catolic.

CONTROVERSĂ Cum și-a pus Roman Abramovici averea la adăpost cu ajutorul celei mai mari firme de contabilitate din lume. Cazul lui este doar vârful aisbergului

00:25

DECES A murit unul dintre principalii actori ai serialului „Breaking Bad”. Avea doar 34 de ani

00:17

Cu 29% din voturi și 123 de mandate din totalul de 350, Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy rămâne după alegerile de duminică cel mai mare partid din parlamentul spaniol, deși pierde majoritatea absolută pe care o avea în parlamentul anterior. Opoziția socialistă a obținut cel mai slab rezultat din istorie, câștigând doar 22% din voturi și 91 de mandate în legislativul de la Madrid. Adevărații câștigători ai scrutinului de dumi­nică sunt partidele antisistem. Podemos, partid de stânga aflat în relații strânse cu partidul SYRIZA al premierului grec Alexis Tsipras, născut din mișcarea antiausteritate Indignados (Indignații) și condusă de carismaticul profesor universitar Pablo Iglesias, a câștigat aproape 21% din voturi și 69 de mandate în parlament, devenind o forță politică demnă de luat în considerare. Însă Podemos a anunțat că nu este interesat să fie partener într-o posibilă coaliție cu socialiștii și a exclus orice cooperare cu Partidul Popular.

Citește continuare pe ZF