Alina Matis
03.02.2014
Internațional

Comisia Europeană: Corupția politică rămâne o problemă semnificativă în România. Numărul românilor cărora li s-a cerut mită în 2013 este DE ȘASE ORI MAI MARE decât media UE

Corupția politică și mica corupție rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupție pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană.

Corupția politică și mica corupție rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupție pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană. Conform unor sondaje de opinie publicate împreună cu raportul anticorupție, 93 la sută dintre români sunt de acord că fenomenul corupției este răspândit pe scară largă în România. Mai mult, 25 la sută dintre români susțin că li s-a cerut, în mod explicit sau tacit, să dea mită în ultimul an, acesta fiind al doilea (după lituanieni, cu 29 la sută) cel mai mare procent din UE. Cea mai ridicată percepție a corupției din România, 67 la sută, se înregistrează în următoarele domenii: poliție, vamă și sănătate, la polul opus aflându-se, cu 15 la sută, instituțiile financiare și bancare și, cu 16 la sută, companiile private.

La nivel european, 76 la sută dintre respondenți au spus că fenomenul corupției este răspândit pe scară largă în interiorul spațiului comunitar, în vreme ce 4 la sută au afirmat că li s-a cerut mită în ultimul an. De asemenea, 56 la sută dintre europeni consideră că nivelul corupției din țara lor a crescut în ultimii trei ani și un european din 12 afirmă că a fost martor al unui caz de corupție în ultimul an.

Anual, corupția costă economia UE 120 de miliarde de euro, potrivit comisarului european pentru Afaceri interne, Cecilia Malmstrom.

DESCARCĂ RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PENTRU ROMÂNIA

Statistici europene și naționale privind numărul de respondenți care cred că fenomenul corupției este răspândit pe scară largă în UE, respectiv în România// SURSA: CE

Capitolul despre situația din România remarcă și faptul că voința politică de a aborda corupția și de a promova standarde înalte de integritate a fost „inconsistentă”. Din acest motiv, Executivul european recomandă României să se asigure că sunt menținute toate garanțiile necesare pentru a proteja independența investigațiilor și continuarea anchetelor imparțiale în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcții publice.

Mai mult, Comisia, care recunoaște contribuția Direcției Naționale Anticorupție în combaterea acestei probleme, sugerează țării noastre să elaboreze coduri de conduită pentru persoanele alese în funcții publice și să se asigure că orice act de corupție este sancționat „eficace”, același lucru fiind valabil și în cazul conflictelor de interese ale funcționarilor publici. „O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire și control cu privire la atribuirea contractelor de achiziții publice, inclusiv în întreprinderile deținute sau  controlate de stat”, mai transmite Comisia Europeană.

„Corupția subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în statul de drept, afectează economia europeană și privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupției, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aștept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru afaceri interne, citată într-un comunicat al executivului UE.

PRINCIPALELE CONCLUZII PENTRU FIECARE ȚARĂ ALE RAPORTULUI CE

Cele mai bune rezultate privind percepția corupției drept un fenomen răspândit la scară largă în statele membre UE au fost înregistrate în Danemerca – 20 la sută, Finlanda – 29 la sută, Luxemburg – 42 la sută și Suedia – 44 la sută. În aceste țări,  numărul de respondenți care susțin că li s-a cerut mită în ultimul an este sub 1 la sută. În Marea Britanie, deși 64 la sută dintre cei care au participat la sondaje au răspuns că fenomenul corupției este răspândit, doar cinci persoane din eșantionul de 1.115 au spus că li s-a cerut să dea mită.

Raportul UE privind combaterea corupției vizează toate cele 28 de state membre ale UE și cuprinde: un capitol general care sintetizează principalele constatări, descrie tendințele în materie de corupție în UE și analizează modul în care statele membre abordează corupția în cadrul procedurilor de achiziții publice; 28 de capitole consacrate fiecărui stat membru, care oferă o imagine a situației generale privind corupția, identifică problemele care trebuie monitorizate în continuare și subliniază bunele practici care ar putea fi o sursă de inspirație pentru alte țări. De asemenea, raportul include rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind percepția asupra corupției în rândul cetățenilor europeni, pe de o parte, și al întreprinderilor, pe de altă parte. Următorul raport european privind combaterea corupției va fi publicat peste doi ani.

Rezultatele sondajelor Eurobarometru pot fi accesate AICI și AICI

ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

Inchide