Sorina Ionașc
22.05.2015
Internațional

CONCLUZIILE Summitului Parteneriatului Estic. Ce NU au obținut Moldova, Ucraina și Georgia – Corespondență din Riga

Moldova, Ucraina și Georgia nu fac pași în față spre Uniunea Europeană, dar nici pași în spate. După Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, statele partenere nu primesc promisiuni pentru un parcurs european lin, dar sunt asigurate, în continuare, de susținerea Uniunii Europene

Liderii Uniunii Europene și reprezentanții statelor membre ale Parteneriatului Estic au semnat, la Riga, o declarație, potrivit căreia UE își reafirmă susținerea față de cele șase state asociate. Republica Moldova, considerată „performerul” parteneriatului, ar fi dorit să primească asigurări pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina și Georgia ar fi sperat la liberalizarea vizelor, însă în concluziile Summitului nu se regăsesc aceste lucruri.

În ce privește așteptările Moldovei, Georgiei și Ucrainei, încă dinaintea summitului acestea au fost spulberate. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la sosire, că cele șase state partenere nu sunt pregătite să adere la Uniunra Europeană.

„Trebuie să menționăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din ele. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiți’, a subliniat președintele Comisiei Europene.

Mai mult, în declarația adoptată, se arată și faptul că UE este sceptică vizavi de respectarea suveranității statelor și a integrității teritoriale, despre care se afirmă că „nu pot fi luate ca pe un drept în secolul 21 pe teritoriul european”, făcând referire la evenimentele din Ucraina și Georgia. Din acest motiv, liderii europeni vor susține în continuare independența Ucrainei, cerându-le partenerilor să respecte prevederile pactului de la Minsk.

„Cerem urgent eliberarea tuturor ostaticilor și a persoanelor reținute în mod ilegal. Uniunea Europeană își reafirmă pozițiile luate după Summitul din Ucraina de pe 27 aprilie, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopol”, se arată în declarația adoptată.

După sosirea oficială, liderii UE au ținut să sublinieze faptul că Parteneriatul Estic nu este creat împotriva Rusiei și că nu este un afront adus Kremlinului, așa cum partea rusă a afirmat.

„Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumusețe între Rusia și Uniunea Europeană. Dar să fiu sincer: frumusețea chiar contează. Dacă Rusia ar fi mai șarmantă, mai atractivă, poate ar mai compensa faptul că este distructivă, agresivă și folosește violența împotriva vecinilor ei”, a transmis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, la deschiderea Summitului Parteneriatului Estic.

Mai mult, ministrul de Externe al Marii Britanii, Philip Hammond, a punctat și faptul că fiecare stat „are libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor, făcând referire la influența Rusiei în statele partenere.

Acest lucru a fost inclus și în declarația adoptată la finalul summitului. „Participanții reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a decide liber nivelul de ambiție și obiectvele la care aspiră în relația cu Uniunea Europeană. Este la latitudinea UE și a partenerilor suverani să decidă cum vor proceda în relațiile lor”, se arată în declarația adoptată.

La finalul summitului de la Riga, și președintele Klaus Iohannis s-a declarat mulțumit de rezultate, reiterând faptul că Moldova are nevoie de Uniunea Europeană.

„Atingem obiectivul parteneriatului estic. Perspectiva pentru Moldova, după părerea mea, trebuie să rămână una europeană”, a spus Iohannis, la Riga.

Ultimul Summit al Parteneriatului Estic a fost în 2013, la Vilnius, cel mai mare eșec fiind pentru Ucraina. Imediat după, situația în Ucraina a degenerat, culminând cu EuroMaidanul și, mai apoi, cu războiul cu Rusia și anexarea Crimeei de către Rusia. După Summitul de la Vilnius însă, mare câștigător a fost Republica Moldova care, în februarie 2014, a obținut liberalizarea vizelor, iar în iunie  2014 a semnat Acordul de Asociere cu UE. De altfel, Republica Moldova este văzută ca statul cu cele mai mari performanțe din cadrul Parteneriatului Estic.

CITEȘTE AICI DECLARAȚIA INTEGRALĂ

Ajutor financiar pentru Ucraina

Oficiali ai Comisiei Europene și ai Ucrainei au semnat vineri, la Riga, un memorandum de înțelegere și un acord de împrumut pentru al treilea program de Asistență Macro-Financiară (MFA) destinat statului ucrainean, care creează condițiile pentru o nouă finanțare de până la 1,8 miliarde de euro.

Memorandumul include un program de reforme economice ambițioase din partea autorităților ucrainene, acoperind măsuri structurale în șase domenii, respectiv managementul finanțelor publice, guvernanță și transparență, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecție socială și sectorul financiar.

Reformele au rolul să faciliteze progresul priorităților pe termen scurt ale țării și țin cont de angajamentele de reformă asumate de Ucraina în cadrul programelor convenite cu creditorii internaționali, în special cu FMI și Banca Mondială.

Programul pune la dispoziția Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro și are rolul să asiste țara în probleme dificile, cum ar fi balanța slabă de plăți și probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 și începutul anului 2016, cu condiția respectării condițiilor din memorandum și a acordului cu FMI, care include și o componentă de restructurare a datoriei publice. Finanțarea UE urmează să fie acordată în tranșe de către 600 de milioane de euro.

În 2014 și 2015, Comisia a furnizat Ucrainei 1,61 miliarde de euro, prin intermediul a două programe similare.

Inchide