Congresul SUA a aprobat un buget de 1.000 de miliarde de dolari, dar nu și majorarea capitalului FMI

Congresul SUA a aprobat luni seara, pentru prima oară din 2009, un acord amplu referitor modul în care va fi cheltuit bugetul în valoare de 1.012 miliarde de dolari, dar a refuzat să ratifice o majorare a capitalului FMI, prevăzută într-o reformă convenită în 2010, relatează Financial Times.

Acordul reprezintă o actualizare a priorităților de cheltuieli ale SUA, după mai mulți ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri și va preveni blocarea activităților guvernamentale, prin finanțarea activităților până în septembrie.

Reducerea cheltuielilor în cazul multor programe și refuzul Congresului de a ratifica reforma cotelor de contribuție a statelor membre ale FMI arată că bugetul strict va limita spațiul de manevră al președintelui Obama, în cel de-al doilea mandat.

POLITICĂ Cererea de divulgare a informațiilor despre studiile președintelui Nicușor Dan, respinsă de magistrați

00:11

VACANȚĂ Turiștii au desemnat cele mai „neprietenoase” orașe din Europa. Unul dintre ele a fost descris drept „destul de sumbru”

23:01

„Suntem mulțumiți că am ajuns la un acord bipartizan referitor la finanțarea guvernului în 2014”, au declarat într-un comunicat liderii democrat și republican ai comisiilor însărcinate cu negocierile.

Acordul confirmă nivelul de cheltuieli convenit de congresmanul republican Paul Ryan și senatorul democrat Patty Murray, în luna decembrie, dar elimină o tăiere a majorării pensiilor veteranilor cu dizabilități, costisitoare din punct de vedere politic.

Republicanii din Camera Reprezentanților au refuzat apelul președintelui Obama pentru aprobarea unei reforme a cotelor de contribuții la FMI, din 2010. Aprobarea reformei nu va mai putea avea loc până anul viitor, iar reforma nu poate intra în vigoare până când SUA nu o ratifică.

În aceste condiții, statele europene vor continua să fie reprezentate disproporționat la FMI și nu există nicio posibilitate de creștere a drepturilor de vot ale țărilor aflate în dezvoltare. Faptul pune în pericol legitimitatea FMI și conferă unora dintre țări o armă diplomatică, în relațiile cu Trezoreria SUA.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, și-a exprimat dezamăgirea că reforma nu a fost aprobată.

„Lumea evoluează și suntem dedicați susținerii țărilor membre să finalizeze acordul din 2010, care permite Fondului să țină pasul cu schimbările globale. Înțelegem că Statele Unite vor continua să acționeze pentru a asigura acordul legislativ și sperăm că acest lucru se va întâmpla”, a spus Lagarde.

Reforma din 2010 ar dubla capitalul FMI la 720 de miliarde de dolari, șase puncte procentuale din cota totală ar reveni statelor în dezvoltare, iar două din cele 24 de posturi de directori care revin în prezent Europei ar fi transferate țărilor în dezvoltare. Împrumuturile existente ale FMI ar deveni capital permanent, astfel încât Statele Unite nu trebuie să aloce fonduri suplimentare.

O nouă reformă a cotelor de contribuție ar fi trebuit să fie convenită în acest an, dar șansele sunt reduse având în vedere că prima reformă nu a fost pusă în practică.

În alte domenii, planul de buget arată deciziile dificile de limitare a cheltuielilor. Astfel, veniturile personalului militar vor fi majorate cu 1%, dar cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în domeniul apărării au fost reduse cu 6,9 miliarde de dolari față de 2013, la 63 de miliarde de dolari.