Corriere della Sera: În mintea lui Trump: A interveni sau nu în Iran? /CRITERII în decizia gestionării conflictului cu Teheranul

Președintele american, Donald Trump, analizează posibilitatea implicării Statelor Unite de partea Israelului pentru atacarea obiectivelor nucleare din Iran, dar decizia liderului de la Casa Albă va fi luată în funcție de o serie de criterii, comentează cotidianul Corriere della Sera, prezentând scenarii de soluționare a conflictului.

Care sunt argumentele în favoarea și împotriva intervenției directe a Statelor Unite în operațiunea lansată de Israel contra Iranului? Raționamentul poate evolua strict pe plan militar, pornind, spre exemplu, de la premisa (care nu mai este neapărat valabilă) că doar Statele Unite au bombe suficient de puternice pentru a pătrunde în unitățile nucleare subterane ale Iranului.

În acest caz, decizia Statelor Unite ar putea fi condiționată de necesitatea opririi amenințării nucleare, evitând riscul ca misiunea Israelului să rămână neîndeplinită. Dar mai sunt și considerațiile de natură geopolitică: ce beneficii ar avea Statele Unite și ce preț ar putea plăti?

FLASH NEWS Curtea de Apel București a suspendat decizia CNA și pentru Gold FM. Atât postul de radio, cât și Realitatea Plus rămân în emisie

16:30

EVENIMENT COMUNICAT | Cum ajunge România în fața a peste 100 de milioane de oameni printr-un proiect de divertisment dezvoltat local

16:19

”Singurul lucru care contează este ce gândește președintele Trump. În ultimă instanță, el este cel care va lua decizia. Cum gândește, care sunt criteriile care îl pot îndruma într-o direcție sau în alta? Puțini oameni pot face acest lucru în mod rezonabil. Unul dintre acești experți este Ross Douthat, care a analizat, în cotidianul The New York Times, «Modul de gândire al lui Trump în privința Iranului»”, comentează editorialistul Federico Rampini, într-un articol publicat în cotidianul Corriere della Sera.

Patru scenarii privind derularea războiului

1. Nu este nimic surprinzător în faptul că Trump susține indirect Israelul în războiul cu Iranul. Trump a adoptat, în general, o linie dură față de Iran în primul mandat.

”Ceea ce este surprinzător este că Trump a permis izbucnirea războiului deși s-a îndepărtat de consilierii beligeranți din primul mandat”, subliniază autorul.

2. Însă există dubii asupra unei decizii prin care Israelul să fie lăsat singur în continuarea războiului până la final. Cu toate acestea, argumentul cel mai puternic împotriva implicării Statelor Unite este că războiul cu Iranul riscă să genereze haos în Orientul Mijlociu și să pericliteze prezența militară americană în regiune.

”Ținând cont de faptul că politica lui Trump se bazează pe principiul «America pe Primul Loc», adică tratarea cu prioritate a intereselor naționale, este logic ca israelienii să fie lăsați să își rezolve singuri problemele”, explică autorul.

3. Cu toate acestea, Statele Unite nu vor putea ignora realitățile regionale. Relațiile Statelor Unite cu țările din zona Golfului Persic sau cu Israelul sugerează că Statele Unite trebuie să se implice în situația post-conflict. Sloganul “America pe Primul Loc” nu este o baghetă magică care să elimine dependența sau să limiteze ambițiile imperialiste. Dacă Iranul se destramă, vor apărea crize și va trebui suportat prețul.

4. Există și rațiuni de politică internă. Prețul unui război cu Iranul care se va sfârși prost va fi suportat de forțele de dreapta din Statele Unite, iar politicile lui Trump ar putea fi considerate un eșec.

”Un război imprudent în Orientul Mijlociu, care ar fi un ecou al dezastrului din Irak implicând angajamentul forțelor de dreapta față de Israel, ar putea deveni direcția spre eșecul lui Trump. Toți președinții asumă astfel de riscuri”, subliniază editorialistul.

Foto: Profimedia

Citește și:

Israelul așteaptă decizia SUA în 24-48 de ore, dar Trump EZITĂ din cauza ineficienței capabilităților /Franța cere soluție negociată cu Iranul

ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Occidentul FĂRĂ lider /Atitudinea lui Trump la summitul G7 demonstrează diferența de percepție în raport cu aliații