COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câți refugiați va fi obligată să primească România

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiați, din care 1.705 au fost deja conveniți prin primul mecanism de relocare a refugiaților, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei de astăzi din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaților va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocați doar 66.000 din cei 120.000 de refugiați planificați inițial – 15.600 din Italia și 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiați vor fi relocați din Italia și Grecia, în aceeași proporție ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiați care se află acum în Italia și Grecia – 585 din Italia și 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiați ar urma să fie alocați României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiați stabiliți deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci același cu cel propus de CE în cazul României – 6.351 de refugiați (1.705 plus 4.646). 

NEWS ALERT Fragmente de dronă lângă Cazinoul Constanța. Intervenția autorităților este în desfășurare

00:43

INFRASTRUCTURĂ Franța va avea un parc tematic Dragon Ball Z de 7 miliarde de dolari. Proiectul ar urma să creeze peste 20.000 de locuri de muncă

23:56

Această etapizare a cotelor de refugiați a apărut ca urmare a faptului că Ungaria a refuzat să fie considerată o națiune-front pentru refugiați, alături de Italia și de Grecia, țări din care refugiații ajunți aici urmează să fie relocați către alte state UE. Astfel, Ungaria va participa la fel ca și celelalte state la sistemul de cote alocate prin aceste mecanisme.

Comisia Europeană își rezervă dreptul de a modifica aceste cifre, în funcție de evoluția situației de pe teren, dacă un anumit stat se confruntă cu o situație de urgență sau dacă apare o creștere bruscă a fluxului de migranți.

Statele UE care participă la acest mecanism de relocare a refugiaților vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare persoană primită în relocare, mai informează Consiliul UE. Astfel, România ar urma să primească peste 38 de milioane de euro, dacă se respectă cifra de 6.351 de refugiați propusă inițial.

Cotele pentru prima parte a mecanismului de relocare a celor 120.000 refugiați – adică 66.000 persoane. Sursa: Consiliul UE.

În afară de România, au votat împotriva cotelor obligatorii Cehia, Slovacia și Ungaria, iar Finlanda s-a abținut, a anunțat ministrul de interne ceh pe Twitter.

Deși Polonia anunțase inițial că se opune planului obligatoriu de relocare suplimentară a 120.000 de refugiați, marți a votat în favoarea acestuia.

„Reprezentanții statelor UE au aprobat marți, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiați”, a anunțat președinția luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene, conform BBC.

„Am obținut un acord printr-o majoritate foarte largă, care depășește majoritatea prevăzută de tratate. Am fi preferat o adoptare prin unanimitate, dar nu am reușit, și nu din lipsa încercărilor”, a declarat ministrul uxemburghez de Externe Jean Asselborn, în conferința de presă de după Consiliu.

El a declarat că este o situație de urgență și că o decizie trebuia luată. Asselborn a precizat că în textul acordului de astăzi nu se mai regăsește termenul de „cote obligatorii”, astfel că prin votul de astăzi, aceste cote sunt voluntare.

Vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a explicat că, deși cele 4 state membre s-au opus acestui mecanism, au fost de acord să respecte rezultatul votului, astfel că și ele vor lua parte la mecanismul de relocare a refugiaților, chiar dacă au votat împotriva lui.

„Este foarte important pentru noi ca toată lumea să participe la acest mecanism. Refuzul nu corespunde valorilor fondatorilor UE”, a declarat ministrul de Interne francez Bernard Cazeneuve.

„Comisia Europeană salută eforturile depuse de toate statele membre pentru a atinge acest rezultat și salută mai ales munca neobosită a președinției luxemburgheze a Consiliului. CE a lucrat consistent și continuu la o reacție coordonată europeană la refugiați și la frontul migrației. Relocarea este o parte a unei abordări complexe care să gestioneze criza refugiaților. Miniștrii de Interne sunt așteptați acum să facă progrese cu celelalte propuneri ale Comisiei, inclusiv cu lista UE a țărilor de origine sigure, cu reforma sistemului Dublin, la următorul Consiliu JAI de pe 8 octombrie”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, publicat după decizia de marți a Consiliului JAI.

Decizia miniștrilor de Interne vine la o săptămână după ce discuțiile se blocaseră din cauza opoziției acelorași 4 state care au votat și lunea trecută împotrivă. Rigiditatea acestora în negocieri a făcut Germania să amenințe că se va folosi de majoritatea calificată în Consiliu, dar și că va impune țărilor care refuză planul Bruxelles-ului să plătească câte 6.500 de euro pentru fiecare refugiat pe care îl refuză.

Statele Grupului de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) anunțaseră că își vor menține poziția de respingere a cotelor fixe de preluare de refugiați, conform premierului ceh Bohuslav Sobotka. Poziția a fost aceeași și în cazul României. Cu toate acestea, Polonia nu a mai votat astăzi împotrivă, astfel că a fost posibilă atingerea majorității calificate în Consiliu.

Vicepremierul Gabriel Oprea a anunțat că mandatul dat de președinte și de premier este că „România își manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecție internațională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanți de azil din Italia și Grecia, precum și a încă 80 de persoane din afara Uniunii (1785)”, conform unui comunicat MAI.

„În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate față de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ”, conform MAI.

Lunea trecută, la alt Consiliu JAI, miniștrii de Interne nu au reușit să ajungă la o înțelegere cu privire la cotele obligatorii de refugiați, însă au fost nevoiți să accepte ratificarea primului mecanism de relocare a 40.000 de refugiați, plan convenit încă din luna iulie și ratificat de Parlamentul European. Conform acestui plan, România urmează să primească 1.785 de refugiați.