Criză pe piața petrolului: stocurile globale scad accelerat din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Agenția Internațională pentru Energie avertizează că blocarea Strâmtorii Ormuz și distrugerea infrastructurii energetice din regiunea Golfului provoacă un deficit major de petrol la nivel mondial. Prețurile au explodat, iar piețele se confruntă cu turbulențe severe.

Stocurile globale de petrol scad accelerat din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Stocurile globale de petrol se epuizează într-un ritm record, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, care riscă să arunce lumea într-un deficit de aprovizionare în acest an.

Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, care anterior transporta aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, și distrugerea infrastructurii energetice din regiunea Golfului au provocat „un șoc fără precedent al aprovizionării”, a avertizat Agenția Internațională pentru Energie (AIE).

FLASH NEWS Reuters: Bilanțul persoanelor decedate în urma cutremurelor din Venezuela se apropie de 1.500. Salvatorii continuă căutările

13:46

EDUCAȚIE (P) Facultate în sistem dual, cu practică la Apa Nova București: ce oferă programul „Inginerie circulară și tranziție verde”

13:37

AIE estimează un deficit de 1,8 milioane de barili pe zi

Previziunile AIE sugerează că un deficit de aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi va apărea în acest an, chiar dacă repercusiunile economice ale conflictului determină scăderea cererii. Luna trecută, agenția prognozase un surplus de 410.000 de barili pe zi.

„Având în vedere că stocurile globale de petrol se reduc deja într-un ritm record, o volatilitate suplimentară a prețurilor pare probabilă înainte de perioada de vârf a cererii de vară”, a declarat AIE.

Instituția estimează că aprovizionarea cu petrol va scădea cu o medie de 3,9 milioane de barili pe zi în acest an, până la 102,2 milioane de barili pe zi, presupunând că transporturile prin Strâmtoarea Ormuz se vor relua treptat de la sfârșitul lunii iunie. În aceste condiții, piața ar urma să rămână în deficit până în ultimul trimestru al anului.

Petrolul Brent a urcat la 126 de dolari pe baril

Izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran a introdus piețele energetice globale în turbulență, împingând cotația petrolului Brent până la 126 de dolari pe baril. La începutul acestui an, petrolul se tranzacționa la aproximativ 60 de dolari pe baril.

De la începutul războiului, au fost extrase 246 de milioane de barili de petrol din rezerve, ceea ce reduce capacitatea pieței de a absorbi noi șocuri și poate amplifica volatilitatea prețurilor, potrivit AIE.

În martie, agenția, care are 32 de state membre, a eliberat 400 de milioane de barili de petrol ca „măsură temporară”, într-un efort coordonat de calmare a piețelor.

Producția globală continuă să scadă

Producătorii din afara Orientului Mijlociu și-au majorat producția și exporturile ca răspuns la criza energetică. Previziunile privind creșterea ofertei din America au fost majorate cu peste 600.000 de barili pe zi de la începutul anului, ajungând la 1,5 milioane de barili pe zi în acest an.

În aprilie, oferta globală a scăzut cu încă 1,8 milioane de barili pe zi, până la 95,1 milioane de barili pe zi, reducând pierderile totale din februarie la 12,8 milioane de barili pe zi.

Producția din țările din Golf, afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz, a fost cu 14,4 milioane de barili pe zi sub nivelurile de dinainte de război.

Cererea globală de petrol este afectată de încetinirea economiei

Consecințele economice preconizate ale conflictului, inclusiv creșterea inflației și încetinirea creșterii economice, vor determina o scădere a cererii de petrol cu 420.000 de barili pe zi în acest an, a prognozat AIE. Luna trecută, agenția estima un declin de 80.000 de barili pe zi, iar înainte de război anticipa o creștere de 850.000 de barili pe zi.

„Distrugerea cererii în creștere este susținută de creșterea prețurilor petrolului de la începutul războiului. Creșterea economică mai lentă, atât în țările OCDE, cât și în cele din afara OCDE, începe, de asemenea, să afecteze consumul de către consumatori și industrie”, a declarat AIE.

Fatih Birol: „Cea mai mare amenințare la adresa securității energetice”

Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a descris actuala criză energetică drept cea mai gravă din istorie, depășind amploarea șocurilor petroliere din anii 1970.

„Ne confruntăm într-adevăr cu cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie”, a declarat Fatih Birol luna trecută.

Recomandarea autorului:

• Serbia găzduiește primul exercițiu militar comun cu NATO. Care sunt obiectivele acestei colaborări