Criza presei de stat din Grecia. Efectele crizei economice asupra televiziunilor și radiourilor publice din Europa

Televiziunile și radiourile publice din mai multe țări din Europa sunt constrânse să facă reduceri drastice pentru a contracara criza economică și a participa la eforturile bugetare, Grecia, unde guvernul a decis să închidă radio-televiziunea publică, fiind un caz extrem, informează AFP, potrivit Mediafax.

Astfel, în Spania, Guvernul conservator, angajat într-un efort fără precedent, a prevăzut, anul trecut, o reducere de 204 milioane de euro a fondului alocat radiourilor și televiziunilor publice (RTVE).

Reducerea se aplică la suma alocată direct de stat către RTVE, care a scăzut de la 535 de milioane de euro în 2011 la 331 de milioane de euro în 2012. După acest anunț, audiovizualul public spaniol a fost marcat, în vara lui 2012, de concedierea unora dintre cele mai cunoscute figuri ale sale, creând o stare de incertitudine în rândul jurnaliștilor.

CONTROVERSĂ Cum reușește PNL să scape de orice răspundere pentru manipulările electorale: cartea lui Ciucă, finanțarea campaniei de TikTok pentru Georgescu și fotografiile fake cu Nicușor Dan, Ponta și Coldea

21:08

CONTROVERSĂ POLITICO: 5 căi prin care Trump poate distruge NATO

21:08

În Portugalia, confruntată cu grave dificultăți bugetare, guvernul de centru-dreapta a anunțat că dorește să privatizeze parțial audiovizualul public. Proiectul, niciodată prezentat în mod clar, ar trebui să includă vânzarea unuia dintre cele două posturi publice, dar a fost foarte contestat. În august 2012, administrația Radio-televiziunii publice portugheze (RTP) a demisionat în bloc, în semn de protest față de modelul de privatizare propus. Polemica a reizbucnit când un grup de media cu capital angolez s-a arătat interesat. Apoi, în ianuarie, guvernul a anunțat amânarea pe termen nedeterminat a privatizării și punerea la punct a unui plan de restructurare pentru reducerea costurilor audiovizualului public. Guvernul nu a confirmat informațiile apărute în presă potrivit cărora acest plan ar presupune concedierea a circa 620 de persoane în 2013 și 2014, adică un sfert dintre salariați.

În Italia, televiziunea publică RAI a adoptat încă de anul trecut un program de „asanare” a conturilor, având în vedere criza generală, care afectează și încasările din publicitate. RAI este în prezent în discuții cu sindicatele pentru a pune la punct un plan de „pensionare anticipată”, care vizează 600 de angajați din toate domeniile de activitate. RAI prevede eliminarea, din varii motive, dar mai ales din cauza costurilor, a unei emisiuni simbol pe care o difuza de 25 de ani, concursul de frumusețe „Miss Italia”.

În Franța, grupul France Télévisions se confruntă cu o scădere a subvenției de 85 de milioane de euro în 2013 (la 2,45 miliarde de euro), în paralel cu o scădere a încasărilor din publicitate. Statul a anunțat, de altfel, alte reduceri bugetare, de 2%, în următorii trei ani. Confruntată cu această situație, France Télévisions, angajată într-o „cură de austeritate”, a anunțat modificări ale programelor și, recent, eliminarea unei celebre emisiuni muzicale. Grupul trebuie să își diminueze investițiile în producția audiovizuală (programe de ficțiune, documentare etc.), o pierdere pentru acest sector.

În Marea Britanie, BBC, cel mai mare grup audiovizual public din lume – care are circa 22.000 de angajați, opt televiziuni naționale și 54 de radiouri -, vrea să concedieze 2.000 de angajați pentru a aplica o reducere de 20% a bugetului său, până în 2017, adică o diminuare anuală a cheltuielilor de circa 670 de milioane de lire sterline (786 de milioane de euro). Reducerile sunt consecința directă a înghețării pentru șase ani a redevențelor, decretată de Guvernul britanic în 2010. Planul de economisire, anunțat în 2011, preconizează „îmbunătățiri ale productivității”, folosirea în comun a mijloacelor de producție, reducerea numărului de emisiuni de divertisment și a achizițiilor de programe. BBC s-a confruntat cu mai multe greve în ultimele luni.

Germania, unde finanțarea sectorului audiovizual public se bazează pe bugetul alocat de la stat și foarte puțin pe încasările din publicitate, rețeaua ARD și postul public ZDF au fost rugate să facă reduceri ale costurilor pentru a evita o creștere a subvențiilor. ZDF trebuie, de exemplu, să facă economii de 75 de milioane de euro până în 2016 (dintr-un buget total de peste 2 miliarde de euro pe an). Rețeaua internațională Deutsche Welle (radio și televiziune), finanțată direct de la stat, trebuie să facă reduceri bugetare și, mai ales, să reunească mai multe redacții într-una singură. Reducerile au început în 2011.

Guvernul grec a anunțat, miercuri, că a fost elaborat un proiect de lege pentru reorganizarea audiovizualului public din Grecia, care va viza „radioul, internetul și televiziunea”, planurile în acest sens fiind prezentate după închiderea intempestivă a posturilor publice ERT. Guvernul grec a anunțat și a pus imediat în aplicare măsura de închidere a canalelor publice de televiziune și radio ERT, într-o demonstrație de forță inedită împotriva sindicatelor, la presiunea creditorilor săi internaționali. Această măsură a generat o ruptură în cadrul coaliției guvernamentale conduse de premierul conservator Antonis Samaras: două dintre partidele de coaliție au dezaprobat închiderea și au anunțat că nu vor vota această măsură când decretul va fi prezentat Parlamentului pentru validare.

Comisia Europeană a anunțat, miercuri, că „a luat act” de decizia Guvernului grec de a închide radio-televiziunea publică ERT, insistând totodată cu privire la rolul indispensabil pe care un serviciu audiovizual public îl joacă într-o democrație.