După Summitul din Alaska de pe 15 august, ziua de 18 august va fi una decisivă pentru Ucraina, dar și pentru viitorul Europei din perspectiva securității colective și a parteneriatului strategic cu „liderul lumii libere” de peste Oceanul Atlantic. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a refuzat încheierea unui armistițiu și și-a exprimat dorința privind încetarea războiului.
La trei zile după întâlnirea bilaterală dintre Donald Trump și Vladimir Putin, Volodimir Zelenski a fost invitat să vină luni, 18 august, la Casa Albă. Președintele ucrainean ar urma să discute cu președintele american în privința organizării unei întâlniri dintre președintele statului ucrainean și președintele Federației Ruse.
Zelenski a spus în mod repetat că dorește „o pace de durată” și „garanții de securitate” din partea SUA și a aliaților europeni, în timp ce dictatorul rus vrea ca Ucraina să cedeze teritoriile din Donbass, aflate sub ocupația rusă. Președintele ucrainean va fi însoțit la întâlnirea de mâine de alți șapte lideri europeni:
Cum decurg relațiile dintre aceștia și președintele Donald Trump, cunoscut pentru latura sa impulsivă și agresivitatea exprimată deseori împotriva statelor membre ale Uniunii Europene.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a negociat pe 27 iulie 2025 cu Donald Trump asupra tarifelor impuse de SUA asupra produselor fabricate în Uniunea Europeană. Cei doi lideri s-au întâlnit pe terenul de golf de la Turnberry (Scoția).
Au ajuns la un acord după ce șefa Comisie Europene i-a promis președintelui american că UE va face investiții masive, în valoare de 600 de miliarde de dolari, în Statele Unite. Și astfel, președintele Trump a agreat să coboare taxa generală la 15% pentru produsele UE. Trump a spus atunci după înțelegerea comercială: „Ne va apropia, este un parteneriat, într-un anumit sens”.
La începutul acestui an, președinta Comisiei Europene a declarat în Parlamentul European că Uniunea Europeană își va apăra întotdeauna principiile în orice negociere cu administrația Trump.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fprofimedia-1027041292-1280x853.jpg)
De premierul britanic Keir Starmer, Donald Trump le-a spus reporterilor la aterizarea sa în Marea Britanie „îmi place prim-ministrul vostru”. Administrația sa a continuat „relația specială” cu Regatul Marii Britanii. Cei doi s-au întâlnit ultima oară în Scoția, în iulie.
Pe 8 mai 2025, Marea Britanie și Statele Unite au anunțat că au încheiat un „acord de prosperitate economică”. Premierul britanic și președintele american au semnat un nou acord comercial, „total și complet”, „cimentând relațiile dintre cele două țări pentru mulți ani”.
Citește și: Trump anunță un acord comercial „complet” cu MAREA BRITANIE /Downing Street urmează să confirme informațiile
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fprofimedia-1027278861-1280x853.jpg)
Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, cunoscută pentru viziunile sale conservatoare și naționaliste, a fost singurul lider european care a participat la inaugurarea celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump. Cei doi au o relație bună și s-au lăudat reciproc în trecut.
Președintele american a considerat-o pe prim-ministra italiană drept o „femeie fantastică care a cucerit Europa”. Meloni a fost în vizită la Casa Albă, în aprilie. Totuși, ea a denunțat politica comercială a lui Trump față de UE.
Autorul recomandă: Giorgia Meloni denunță anunțul făcut de Trump privind taxele VAMALE/ Italia sprijină restabilirea competitivității UE
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fprofimedia-0991390128-1024x1280.jpg)
Relațiile noului cancelar german, Friedrich Merz, cu președintele american au pornit cu dreptul. De altfel, un creștin-democrat din CDU, Merz s-a făcut plăcut lui Trump.
La vizita din iunie, cancelarul german i-a dăruit certificatul de naștere al bunicului său, Friedrich, născut în Bavaria.
Vezi AICI cum s-a desfășurat întâlnirea: Ce SURPRIZĂ i-a făcut Friedrich Merz lui Donald Trump la Casa Albă /„Numele său creștin era Frederick”
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fprofimedia-1007646215-1280x870.jpg)
Alexander Stubb îi împărtășește pasiunea președintelui american pentru golf.
Președintele Finlande l-a vizitat în martie 2025, la Mar-a-Lago, în Florida, pentru a juca o partidă de golf împreună, dar și pentru a discuta despre relațiile Finlandei și Ucrainei cu SUA.
Președintele american a negociat și achiziția de noi spărgătoare de gheață din Finlanda.
Autorul recomandă: Donald Trump negociază cu Finlanda cumpărarea de spărgătoare de gheață
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Funtitled-21-960x1280.png)
Trump susține că l-a sprijinit pe fostul premier olandez, Mark Rutte, să devină secretarul general al NATO. Președintele american a declarat în martie că nu „l-a plăcut” pe fostul președinte al României, Klaus Iohannis, și că l-a ținut departe de „șefia NATO”, fără să dea alte detalii.
Secretarul general l-a lăudat pe „Daddy” Trump pentru cum a gestionat conflictul dintre Israel și Iran, după ce în urma bombardării instalațiilor nucleare, a presat ambele părți să facă armistițiu după un război de 12 zile. Președintele american l-a lăudat pe Rutte pentru că a contribuit la angajarea statelor membre NATO la creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB.
Autorul recomandă: Trump: Mark Rutte face o treabă fantastică. A mai fost o altă persoană care nu mi-a plăcut. Și cred că l-am ținut departe de șefia NATO
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fprofimedia-1021850918-1280x853.jpg)
De la începerea celui de-al doilea mandat, relația dintre cei doi lideri a fost „tensionată”. Emmanuel Macron l-a criticat des pe președintele american pentru amenințările privind anexarea Groenlandei și creșterea tarifelor comerciale, precum și în problema acordării sprijinului către Ucraina.
La summitul G7 din Canada, Trump a respins afirmațiile președintelui francez, care a spus că președintele SUA a făcut o propunere de armistițiu între Israel și Iran.
„Președintele francez Emmanuel Macron, care căuta publicitate, a spus în mod eronat că am părăsit summitul G7 din Canada pentru a mă întoarce la Washington și a lucra la un armistițiu între Israel și Iran”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, în timp ce părăsea summitul G7 din Canada pentru a se întoarce la Washington.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fprofimedia-0969173041-1280x853.jpg)
La întâlnirea din Biroul Oval de pe 25 februarie 2025, Macron l-a întrerupt pe Trump, contrazicându-i declarația că SUA au ajutat cel mai mult Ucraina. Președintele francez a declarat atunci că 60% din ajutorul furnizat Kievului în ultimii trei ani a provenit de la statele din Europa.
Cu toate că președintele Trump a declarat în mod repetat că escaladarea războiului din Ucraina ar putea declanșa cel de-al Treilea Război Mondial, Macron i-a spus că „Pacea nu trebuie să însemne o predare a Ucrainei.”
Președintele francez a fost critic și față acordul comercial dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, dar a spus că Franța va fi „fermă” în discuțiile ulterioare, asta în vreme ce premierul francez Francois Bayrou a afirmat despre acordul comercial dintre Ursula von der Leyen și Trump că este un act de „supunere” și „o zi sumbră pentru Europa”.
Când a fost într-o vizită în Groenlanda, teritoriul autonom al Danemarcei, vizat de Trump pentru anexare, Macron a spus: „Nu cred că asta fac aliații între ei”.
El și-a exprimat „solidaritatea Franței și a UE” față de Groenlanda și a subliniat că „este important ca Danemarca și europenii să se implice în acest teritoriu, unde miza strategică este foarte ridicată, iar integritatea teritorială trebuie respectată.”
Sursa Foto: Profimedia | Truth Social
Autorul recomandă: Zelenski a participat la videoconferința „Coaliției de Voință”. Liderii europeni susțin în continuare ajutorarea Ucrainei și sancționarea Rusiei