Cum s-a descurcat Corina Crețu la audierea din Parlamentul European: „Sunt optimistă”. Corespondență Gândul din Bruxelles

Comisarul desemnat pentru portofoliul Politicii Regionale, Corina Crețu, a deschis și închis audierea sa din Parlamentul European cu scurte discursuri în engleză, limbă pe care, din păcate, o vorbește cu același accent celebru al mentorului său, Ion Iliescu. În rest, a vorbit în română. Emoțiile au fost evidente în ambele limbi. De altfel, comunicarea a fost tema centrală a mesajului său de-a lungul audierii: o mai bună comunicare a Comisiei cu Parlamentul și, pe de altă parte, a Comisiei în general, a Directoratului său, în particular, cu cetățenii, care nu realizează, a spus Crețu, că sunt înconjurați de beneficii ale Politicii de Coeziune.

După cele trei ore de emoții, însă, zâmbetul i-a reapărut pe buze la ieșire, știind că audierea a mers așa cum și-o planificase: fără surprize. Ba mai mult, au lipsit și întrebările personale – înainte de audiere, colega sa, europarlamentarul Maria Grapini, venită cu alți social-democrați pentru a face „galerie”, spunea, în glumă și în contextul unei discuții despre atacurile la persoană din alte audieri, că ne putem aștepta la întrebări despre costumul de baie purtat de Crețu în fotografiile ajunse pe Internet, în urma scandalului de hacking*. Nu au existat astfel de curiozități răutăcioase. Dimpotrivă, chiar și eurofobii britanici au pus întrebări „cuminți”.

EXTERNE Un angajat cu 40 de ani vechime s-a întors din concediu ca să afle că a fost dat afară și că are 50.000 de euro în cont

21:01

EȘEC Cătălin Drulă, candidatul președintelui Nicușor Dan, marele învins în alegerile din București. Are și un „record”: în nici 2 ani, a pierdut 3 ture de alegeri

21:00

„Discuția a fost foarte interesantă și foarte pozitivă. Mesajul principal a fost că ne înțelegem reciproc”, a fost prima „evaluare” a președintei comisiei în care a fost audiată Crețu, Iskra Mihaylova, din Bulgaria.

„Mi-a făcut mare plăcere să avem acest schimb de opinii cu colegii mei din Comisia de Dezvoltare Regională pentru a vorbi despre viitorul Politicii de Coeziune pentru următorii șapte ani. Este singura politică de investiții a UE, care cu siguranță că va genera foarte multe locuri de muncă, va aduce creștere economică semnificativă și o contribuție importantă la programul președintelui Juncker -pe care l-a anunțat – de creștere economică, de creare de locuri de muncă, de investiții. Deci ați putut asista, cred, și a fost un schimb de păreri foarte important și acum, sigur, aștept decizia coordonatorilor”, a spus Crețu, care s-a declarat pregătită să treacă la treabă.

Întrebată de gândul care crede că va fi această decizie – în formularea sa din discursul de încheiere, ce vor decide foștii colegi în privința „destinului” ei, Crețu a răspuns: „Sunt optimistă, pentru că cred că am atins aproape toate punctele importante legate de această politică, am încercat să răspund cât mai pe larg. Sunt convinsă că, în anii care vor veni, vom reuși să comunicăm mai bine în legptură cu această politică regională, pentru că, așa cum am spus, este o mare slăbiciune pe care o avem – Uniunea Europeană face atât de multe lucruri în privința fondurilor europene, a creării de noi locuri de muncă. Politica de coeziune o vedem peste tot, dar nu realizăm că sunt eforturile colective ale plătitorilor de taxe din întreaga Uniune Europeană”, a declarat Crețu, arătând că a studiat discursul de dreapta al luxemburghezului Juncker și și-a însușit temele preferate ale noului președinte al Comisiei: creștere economică, noi locuri de muncă și atenție la banii plătitorului de taxe.

Trăgând linie, nu i s-a părut că a avut parte de o întrebare anume care să fi fost mai dificilă decât celelalte: „Cred că toate subiectele au fost importante. Domeniul Politicii Regionale va contribui la politica de dezvoltare în atât de multe domenii, încât este foarte important să discutăm toate aceste aspecte, începând cu IMM; inovare, energia – cred că este important să oferim fiecărui domeniu atenția necesară”.

La ora transmiterii acestei știri, eurodeputații sunt reuniți într-o ședință pentru a face evaluarea Corinei Crețu, în urma audierii.

Procedura de audiere

În pregătirea audierii, Corina Crețu (biografie – AICI) a primit, în 18 septembrie, cinci întrebări din partea Parlamentului: două întrebări generale, comune pentru toți comisarii desemnați și trei întrebări formulate de eurodeputații din REGI. Ea a răspuns în scris acestor întrebări și a încercat să le explice parlamentarilor europeni de ce este potrivită pentru funcția de comisar al Politicii Regionale (răspunsurile, precum și întrebările, pot fi văzute AICI).

Fiecare comisar desemnat s-a ocupat, în ultimele săptămâni, de lobby-ul personal în Parlament, pentru a se asigura că nu vor avea probleme la audieri.

Deocamdată, nici unul nu a avut, audierile neavând surprize prea mari ori dezbateri prea aprinse. Totuși, în trecut, inclusiv în 2010 (cazul bulgăroaicei Rumiana Jeleva, care a fost înlocuită ulterior de – acum foarte populara – Kristalina Georgieva), au fost comisari care nu au fost aprobați de comisia de specialitate de Parlamentul Uniunii. Într-un asemena scenariu, pentru a evita ca întregul lui colegiu al comisarilor să fie respins în plenul PE, președintele ales al CE trebuie să ceară țării din care provine candidatul respins un înlocuitor, pe care să îl intervieveze și să îl trimită de urgență la audieri.

De regulă, dacă un comisar desemnat e agreat de eurodeputați, nici nu se ajunge la vot. Se consideră că aplauzele de la final sunt exprimarea consensului comisiei. Formal, însă, eurdeputații fac o evaluare după audiere, iar președintele comisiei parlamentare îi scrie lui Juncker. Evaluarea este prezentată și Conferinței Președinților (președinții gruprurilor politice din PE).

Audierile comisarilor desemnați se vor încheia în 7 octombrie. În 22 octombrie, Parlamentul European se va reuni în sesiune plenară la Strasbourg și va vota întreaga Comisie, care, în absența unor evenimente neprevăzute, ar urma să își înceapă mandatul la 1 noiembrie.

*NOTA REDACȚIEI: Ulterior publicării acestui articol, europarlamentarul Maria Grapini a negat că a făcut această glumă. Le prezentăm cititorilor acest punct de vedere, asigurându-i însă de acuratețea tuturor informațiilor din acest articol, inclusiv de paragraful în care este menționată Maria Grapini.