Cum se înțeleg rușii și americanii la bordul Stației Spațiale Internaționale

Cei doi veterani ai spațiului, care se pregătesc pentru cel mai lung sejur la bordul ISS de la prima misiune umană pe Stația Spațială Internațională de la darea în folosință a acesteia în anul 2000, au prezentat, joi, la Paris, misiunea științifică realizată în comun, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul UNESCO, transmite AFP.

Astronauții au ca sarcină studierea efectelor prezenței prelungite în spațiu asupra corpului uman, în vederea misiunilor spațiale cu echipaj uman de lungă durată.

REACȚIE Fostul șef al Armatei, Ștefan Dănilă, îl contrazice pe Miruță, în privința sistemului anti-dronă Merops. Nu există o rată de succes de 100%

11:21

FLASH NEWS Lumea arabă este în doliu: Fostul emir al Qatarului, șeicul Hamad bin Khalifa Al Thani, a murit. Cum a transformat țara regretatul suveran

11:11

Americanii intenționează să efectueze o primă misiune către planeta Marte în jurul anului 2030, cu ajutorul capsulei Orion, aflate încă în stadiul de testare.

Recordul pentru cea mai lungă ședere în spațiu este deținut de rusul Valeri Poliakov, care a locuit 14 luni la bordul stației spațiale sovietice Mir, în 1995.

Programul de cercetare americano-rus pe care îl vor desfășura cei doi oameni astronauți atestă faptul că, în spațiu, cooperarea dintre Washington și Moscova continuă în ciuda tensiunilor diplomatice provocate de conflictul ucrainean în care este implicată Rusia, comentează AFP.

„Trebuie să contăm unii pe alții. Viețile noastre depind de asta. Mikhail trebuie să poată conta pe mine în caz de pericol. Nu vom aborda chestiunile politice dintre țările noastre”, a declarat Scott Kelly, în vârstă de 50 de ani. „Suntem buni prieteni, suntem profesioniști”, a subliniat americanul.

„În spațiu nu există frontiere. Acesta este un frumos exemplu despre modul de colaborare, mai ales pentru politicienii de la sol”, a declarat, la rândul său, Mikhail Kornienko, în vârstă de 54 de ani.

Sancțiunile impuse de Statele Unite Rusiei, în primăvară, și care vor fi întărite nu au atins până acum cooperarea spațială.

Dacă totul va decurge conform planului, la finalul acestei misiuni, Scott Kelly, fost pilot în Marina americană, va deveni americanul cu cea mai mare ședere în spațiu.

„Iubesc provocările. Această misiune mă umple de entuziasm”, a spus Kelly, care a petrecut deja șase luni în spațiu. „Faptul că voi sta de două ori mai mult mi s-a părut foarte interesant”, a subliniat astronautul.

Misiunile spațiale de lungă durată cu echipaj uman sunt o provocare și din punct de vedere medical, pentru că pot duce la apariția atrofiei musculare, la pierderea de masă osoasă și la probleme de vedere. De asemenea, șederea în spațiu afectează sistemul imunitar, iar radiațiile cosmice pot avea consecințe nedorite asupra organismului, potrivit astronautului american.

„Dacă va trebui ca în viitor să călătorim trei ani prin spațiu pentru a ajunge pe planeta Marte, trebuie să înțelegem ce se va întâmpla cu corpul uman”, a adăugat astronautul.

Scott Kelly speră ca prima misiune cu echipaj uman spre Marte să aibă loc în timpul vieții sale. „Avem tehnologia necesară. Este o chestiune de voință politică și de investiții financiare”, a spus astronautul, dând ca termen posibil de efectuare a unei călătorii umane spre Marte între 30 și 40 de ani de acum înainte.

Rusul Mikhail Kornienko, deja bunic, a declarat că o misiune umană spre Marte ar putea avea loc mai devreme. „Sunt optimist. Pentru asta trebuie să facem eforturi comune. Nu este un lucru pe care să-l facă o singură țară. Nu vom reuși decât împreună”, a spus inginerul rus.

ISS este administrată de 16 țări, dintre care Rusia și Statele Unite suportă cea mai mare parte a costurilor. Până în prezent, un echipaj uman nu a locuit la bordul ISS mai mult de șase luni.

Trimis pe orbită în 1998, acest avanpost orbital și laborator spațial, a cărui construcție a costat 100 de miliarde de dolari, a obținut o prelungire de patru ani a duratei sale de funcționare, după ce NASA a decis să continue utilizarea ISS până în 2024.

În schimb, Rusia și Europa nu s-au angajat să finanțeze ISS mai departe de 2020.

În prezent, NASA depinde în totalitate de Rusia pentru trimiterea astronauților săi pe ISS, fiecare zbor cu ajutorul rachetelor Soyuz costând 70 de milioane de dolari.

Agenția spațială nord-americană a selectat în luna septembrie companiile SpaceX și Boeing pentru a construi primele două vehicule spațiale private pentru transportul de echipaje umane pe ISS și, poate, și spre alte destinații orbitale.