Recent, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut apel la statele membre ale Uniunii Europene să nu mai importe combustibili fosili din Rusia pentru a evita să finanțeze economia de război a Moscovei.
Însă, deși majoritatea statelor membre nu mai importă petrol și gaze naturale prin conducte din Rusia, importurile nu au încetat complet.
În 2021, Rusia a furnizat UE 45% din gazele naturale și 27% din petrolul consumat la nivelul Blocului comunitar. Până în 2024, aceste valori au scăzut la 19%, respectiv 3%, scrie Al Jazeera.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a declarat că se pregătește să introducă tarife pentru importurile de petrol rusesc care intră în UE prin Ungaria și Slovacia.
Aceasta vine în contextul în care președintele american Donald Trump a exercitat presiuni asupra membrilor NATO pentru a înceta să cumpere energie rusească, în încercarea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.
„Finanțează războiul împotriva lor înșiși. Cine naiba a auzit vreodată de așa ceva?”, a spus Trump la Adunarea Generală a ONU, referindu-se la cele peste un miliard de euro pe care țările UE le plătesc în continuare Rusiei în fiecare lună pentru combustibili fosili.
Conform Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), care urmărește fluxurile fizice de combustibili fosili, UE a cheltuit în august 1,15 miliarde de euro pe combustibili fosili proveniți din Rusia.
Cei mai mari cinci importatori au reprezentat 85% din acest total, cumpărând petrol și gaze rusești în valoare de 979 de milioane de euro. Restul de 15% au provenit din țări precum Spania, Bulgaria, România, Italia, Grecia, Croația, Slovenia, Austria și Polonia, scrie sursa citată.
Printre principalii cumpărători de energie din Rusia se numără:
Ungaria și Slovacia au achiziționat țiței rusesc și gaze din conducte, în timp ce Franța, Olanda și Belgia au importat gaze naturale lichefiate (GNL).
Împreună, petrolul (33%) și gazele naturale (24%) reprezintă mai mult de jumătate din aprovizionarea cu energie a Europei. Cărbunele contribuie cu 11,7%, urmat de energia nucleară cu 11,2%, biocombustibilii cu 10,9%, energia solară și eoliană cu 6,1% și energia hidroelectrică cu 3,1%.
Pentru a transporta aceste volume mari de petrol și gaze, Europa se bazează pe o rețea extinsă de 202.685 km de conducte active începând cu 2023, potrivit GlobalData.
O parte esențială a acestei rețele este conducta Drujba, lungă de 4.000 km, una dintre cele mai lungi conducte de petrol din lume, cu o capacitate de 1,2 până la 1,4 milioane de barili pe zi, care transportă petrol din estul Rusiei prin Belarus și Ucraina către Ungaria și Slovacia.
Ungaria și Slovacia continuă să primească petrol prin conductă în baza unei scutiri temporare de la UE, acordată pentru a preveni crizele severe de energie, deoarece aceste țări fără ieșire la mare se bazează în mare măsură pe conducta Drujba și au puține rute sau căi de import alternative.
Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, UE își procura peste 45% din importurile totale de gaze și 27% din importurile de petrol din Rusia. Până în 2024, aceste cote scăzuseră la 19% pentru gaze și trei procente pentru petrol. Mulți lideri europeni s-au confruntat cu presiuni pentru a impune sancțiuni mai dure Rusiei, deoarece UE încearcă să își reducă dependența de energia rusească. Cu toate acestea, acest lucru rămâne o provocare pentru țările care depind în mare măsură de o singură sursă de energie; de exemplu, în Ungaria, peste 60% din energie provine din petrol și gaze.
Importurile de gaze rusești au scăzut de la peste 150 de miliarde de metri cubi (mmc) în 2021 la mai puțin de 52 mmc în 2024. Acest deficit a fost compensat în mare măsură de creșterea importurilor de la alți parteneri: importurile din SUA au crescut de la 18,9 mmc în 2021 la 45,1 mmc în 2024, cele din Norvegia de la 79,5 mmc la 91,1 mmc, iar cele din alți parteneri de la 41,6 mmc la 45 mmc.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Trump le cere țărilor europene să oprească importurile de ENERGIE din Rusia /„Finanțează războiul”
Sursa foto: Shutterstock