Deutsche Welle: Experții resping temerilor germanilor cu privire la migrarea românilor și bulgarilor

Românii și bulgarii vor circula liber în UE de la 1 ianuarie, iar unii se vor îndrepta spre Germania, un lucru ce prezintă atât oportunități cât și riscuri, pentru ambele părți, însă temerile germanilor pe această temă sunt respinse de către experți, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.

Folosind o retorică dură pentru a avertiza cu privire la un aflux de imigranți, inclusiv etnici sinti și romi din România și Bulgaria, care ar slăbi sistemul social al Germaniei și i-ar invada piața muncii, opiniile scepticilor sunt găzduite în tabloide.

Dorothee Frings critică această abordare ca „lipsită de obiectivitate”. Ea „strică climatul social”, este de părere profesorul de dreptul muncii la Universitatea Niederrhein, adăugând că este extrem de important ca politicienii și media să se abțină să abordeze problema din perspectiva „migrația sărăciei” și „vin țiganii”. Este vorba doar despre migrarea forței de muncă, subliniază ea, insistând asupra facptului că „acest lucru corespunde proiectului european de piață deschisă”.

EXCLUSIV Câți ani de pușcărie a primit fiul milionarului Cosmin Bălcăcean după ce a fost acuzat de tentativă de omor. Victoraș are de plată și o groază de bani

05:00

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

Andreas Pott, directorul Institutului pentru Cercetarea Migrării și Studii Interculturale de la Univesitatea Osnabrück (IMIS), este de acord că premisele abordării respective sunt nefondate. „Se mizează mult pe inducerea unei panici”, subliniază el. Pott evocă mișcări migratorii măsurabile după aderarea Greciei, Portugaliei, Spaniei și Poloniei la UE, însă insistă asupra faptului „afluxul scade după câțiva ani”.

Germania a întâmpinat dificultăți în a accepta migrarea ca un fapt, relevă el, adăugând că dezbaterea asupra imigrației este puternic influențată mai degrabă de temeri decât de convingerea că migrarea poate ajuta la construirea unei societăți. România și Bulgaria au aderat la UE de la 1 ianuarie 2007, iar anularea în ianuarie a restricțiilor care le-au fost impuse de atunci, le va oferi cetățenilor celor două țări drepturi sociale și de a munci depline, notează Potts. Mobilitatea muncii în UE nu este cu fenomen cu sens unic, avertizează el.

Germania are de câștigat de pe urma migrației, în contextul schimbărilor demografice, îmbătrânirii și diminuării societății, „migrarea fiind necesară”, este de părere expertul.

Pe fundalul îngrijorărilor că bulgarii și românii ar putea cere ajutoare sociale în masă, experții subliniază că ei nu se așteaptă la acest lucru. În realitate, statistici UE actuale arată că, în 2012, abea 9% dintre românii și bulgarii care trăiau în Germania au cerut ajutoare sociale, un nivel cu mult inferior mediei (15,9%) în cazul întregii populații migratorii și doar puțin peste nivelul de 7,4 al germanilor care primesc ajutoare sociale.

Frings l-a citat pe președintele german Joachim Gauck atunci când a fost invitată să comenteze afirmații potrivit cărora „minoritățile sinti și romă, care ocolesc munca și au mulți copii”, sunt cele care se îndreaptă spre Germania. Gauck a declarat că stigmatizarea unui grup de persoane și negarea capacității acestuia de a se integra este o „continuare a unei tradiții profane, de secole, de discreditare, ostracizare și persecuție”.

Dorința de a trăi o viață mai bună într-o țară străină nu este deloc inacceptabilă, apreciază Pott. Din contră, „arată potențialul inovației”, un lucru adevărat pentru emigranții germani în Satele Unite și în egală măsură pentru migranții în UE din prezent, adaugă el. Expertul este de acord, însă, cu faptul că libertatea circulației este mai dificil de implementat decât mobilitatea bunurilor, liberul acces la servicii ori libertatea de a crea o afacere, toate realități în numeroase părți ale UE.

Pott denunță o tendință pe care afirmă că a observat-o în ultimii zece ani în Germania, și anume perceperea imigranților prin prisma beneficiului pe care-l aduc societății germane. Una este ca o țară să își formuleze interesele și cu totul alta ca oamenii să fie clasați pe criterii de utilitate, să fie stigmatizați sau acuzați că trăiesc pe spinarea altora, avertizează expertul în migrare. Acesta este un punct de vedere „inuman”, denunță el, subliniind că această opinie nu doar că desconsideră cererea de imigranți la toate nivelurile societății, ci ignoră faptul că migranții evoluează.

Expertul în domeniul migrării îndeamnă, astfel, la demolarea urgentă a barierelor care afectează procesul integrării în Germania. Este necesar ca oamenii să privească situația dintr-o nouă perspectivă ș să-și dea seama că trăiesc într-o „societate caracterizată prin și de către migrație, este o problemă socială care privește pe toată lumea”.