Financial Times: După vizita în Ucraina, Orban urmează să aibă o ÎNTREVEDERE cu Putin /Charles Michel contestă inițiativa

Premierul Ungariei, Viktor Orban, urmează să aibă o întrevedere cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, vineri, la câteva zile după vizita în Ucraina, în ceea ce pare a fi o încercare de intermediere a potențialelor negocieri de pace, dar inițiativa este contestată de Charles Michel, președintele Consiliului European.

Un oficial ungar și doi funcționari din cadrul Uniunii Europene au confirmat, conform cotidianului Financial Times, informațiile de presă privind întâlnirea lui Viktor Orban cu președintele Rusiei, vineri.

Viktor Orban s-a întâlnit de două ori cu Vladimir Putin de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în 2022.

La 1 iulie, Ungaria a preluat Președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, iar luni Viktor Orban a efectuat o vizită-surpriză în Ucraina, pentru o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski.

MARIUS TUCĂ SHOW Victor Ponta compară datele economice ale României: „În 2015 plăteam aproape 2 miliarde de euro pe dobânzi, în 2026 plătim 12 miliarde de euro”

21:46

EXCLUSIV Crizele din țară, motiv de scandal în platoul Gândul. PSD și USR își pasează vina pentru situația actuală a economiei

21:43

”Cred că are strategia de a asculta pozițiile ambelor părți”, a declarat un oficial guvernamental sub protecția anonimatului.

Charles Michel contestă contactele lui Viktor Orban cu Vladimir Putin

”Președinția prin rotație a Uniunii Europene nu are niciun mandat pentru interacțiuni cu Rusia în numele Uniunii Europene. Rusia este agresorul, Ucraina este victima. Nu pot avea loc discuții despre Ucraina în lipsa Ucrainei”, a reacționat Charles Michel, președintele în funcție al Consiliului European.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a refuzat să confirme sau să infirme informațiile de presă despre o eventuală vizită a lui Viktor Orban la Moscova, dar a specificat că programul lui Vladimir Putin este ”plin de evenimente”.

Pe fondul avansului înregistrat de forțele militare ruse în ultimele luni și al semnalelor lui Donald Trump, președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina nu vrea prelungirea războiului cu Rusia.

”Este foarte important să prezentăm un plan de oprire a războiului care să fie susținut de majoritatea țărilor din lume, lucrăm în acest sens pe plan diplomatic. Nu vrem să prelungim acest război, trebuie să ajungem la o pace corectă cât mai rapid posibil”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Donald Trump, candidat în scrutinul prezidențial din SUA, a afirmat în cursul dezbaterii electorale cu președintele Joe Biden că va opri războiul dintre Rusia și Ucraina prin negocieri, imediat ce va fi reales în funcție. Doi consilieri ai lui Donald Trump i-au prezentat un plan care prevede oprirea războiului din Ucraina, dacă acesta va câștiga scrutinul prezidențial din noiembrie, proiectul conținând o clauză care prevede furnizarea de asistență militară Kievului doar dacă acceptă negocieri de pace cu Rusia.

Vladimir Putin a prezentat, recent, condițiile Rusiei pentru armistițiu în Ucraina și pentru lansarea negocierilor de pace, reafirmând că trebuie respectate noile realități teritoriale, dar Kievul și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au respins imediat propunerea.

Andrii Yermak, șeful Administrației Prezidențiale din Ucraina, a declarat de curând că, deși Rusia nu a fost invitată la reuniunea din Elveția, care a avut rolul ralierii susținerii pentru ”Formula de pace” propusă de Kiev, dialogul cu Moscova poate avea loc ulterior.

”Până la urmă, nu poți opri un război fără acordul ambelor părți”, a precizat el.

Administraţia Zelenski a prezentat, prin ”Formula pentru Pace”, o serie de condiții pentru inițierea negocierilor. Condițiile centrale se referă la restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei prin retragerea în totalitate a trupelor ruse. În plus, Kievul vrea crearea unui tribunal care să judece crimele de război atribuite forțelor militare ruse, securizarea centralelor nucleare și garanții de securitate în spațiul euro-atlantic.

La rândul său, Moscova a susținut că este dispusă la negocieri, dar a cerut Kievului să recunoască “noile realități teritoriale”, o referire la regiunile ocupate de forțele militare ruse. În plus, Rusia cere garanții de securitate din partea NATO.

Foto: Profimedia

Citește și:

ARMATA congoleză se află în degringoladă. Rebelii pun stăpânire pe estul CONGO. Mai mulți mercenari români au murit în conflict