Financial Times: „România, o ÎNCURCĂTURĂ BALCANICĂ”

Lupta pentru putere de la București a reaprins dezbaterea cu privire la extinderea UE și a relevat continuitatea fostei elite comuniste în România, comentează Neil Buckle într-o amplă analiză intitulată „România, o încurcătură balcanică” publicată de Financial Times în ediția online de duminică.

În analiza sa, Neil Buckley acoperă istoria Românei începând din 1989 și până la criza din prezent, citând opiniile unor analiști români.

Criza din România, care are loc după derapajele premierului ungar Viktor Orban cu privire la instituirea unei ordini constituționale, relevă cum „unele foste state din blocul estic continuă să se lupte cu cu demonii din perioada comunistă”, este de părere Buckley. Aceasta „arată că adoptarea a mii de pagini de legi UE nu pot transforma culturi politice peste noapte și că progrese democratice obținute cu greu pot aluneca înapoi”, subliniază el.

SCANDALOS USR l-a blocat pe reporterul Gândul să-și formuleze întrebarea, după ședința de revalidare a lui Dominic Fritz. Gândul protestează față de atitudinea membrilor USR prezenți și denunță public maniera agresivă a unui partid politic. Iată întrebarea care i-a deranjat pe cei de la USR

05:00

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

Această criză a reaprins totodată dezbaterea cu privire la „decizia politică de a admite România și Bulgaria în UE, în 2007, în pofida faptului că reformele lor se aflau în urma celorlalte opt țări foste comuniste care au aderat în 2004”, mai apreciază analistul.

Însă deși unele mecanisme „mandatate de UE” au început să funcționeze cu întârziere în România, în special în lupta împotriva corupției, „se pare că, în mod paradoxal, ele au contribuit la declanșarea disputei politice” actuale, scrie Buckley. Citând opinia unor analiști, el argumentează că aceste progrese arată că „lupta împotriva corupției vizează legătura dintre politică și bani, care a caracterizat perioada postcomunistă, mai ales în Balcani”.

Conflictul actual din România prezintă asemănări cu alte „confruntări din Europa între un președinte care susține austeritatea și un Guvern care afirmă că vrea să stimuleze crearea de locuri de muncă și creșterea economică”, continuă analistul. Ceea ce îl individualizează, însă, este faptul că are loc în contextul unei „culturi politice nearticulate” și unei „Constituții depășite, care definește responsabilitățile politice prea vag”, este el de părere.

Însă „viitorul este nesigur”, indiferent dacă Curtea Constituțională validează sau nu referendumul de demitere a lui Traian Băsescu din funcția de președinte, avertizează Buckley. În opinia sa, România „s-ar putea confrunta cu doi ani de coabitare turbulentă, presupunând că Guvernul câștigă alegerile în noiembrie”. Alternativa, adaugă el, este „un președinte din cadrul coaliției la putere care, se tem unii, ar putea slăbi agenția de luptă împotriva corupției, deși Guvernul neagă asemenea planuri”.

Deasemenea, criza poate alimenta pur și simplu dezamăgirea față de elita politică, percepută ca fiind mai interesată de luptă decât de soluționarea problemelor, conchide Neil Buckley, care adaugă că în opinia unor români sistemul politic trebuie să fie reînnoit și să apară noi partide.