FINANCIAL TIMES: Tratamentul aplicat de FMI în România începe să dea rezultate

În timp ce liderii din zona euro dezbat politica creșterii economice versus austeritate, dovezile din România par să indice că tratamentul tradițional funcționează, potrivit unui articol postat pe blogul publicației Financial Times.

FMI a apreciat reformele și redresarea economică din România, dar cu toate că a lăudat progresele realizate, a avertizat că există riscuri substanțiale de scădere, iar reforma mai are un drum lung de parcurs.

Noul guvern instalat după prăbușirea predecesorului său, la sfârșitul lui aprilie, trebuie să echilibreze angajamentele internaționale cu presiunile politice din anul electoral, lucru dificil de realizat.

FMI a încheiat a cincea evaluare a acordului stand-by cu România pe 22 iunie, decizând că țara a respectat termenii acordului într-o măsură care îi conferă dreptul să primească o nouă tranșă de finanțare, în valoare de 519,4 milioane de euro.

TAXE Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, vrea să acopere găurile din bugetul orașului prin taxarea milionarilor

21:24

SOCIAL Ce se va întâmpla cu prețul gazelor după 1 aprilie 2026: crește sau nu

21:18

România are astfel la dispoziție 2,67 miliarde de euro, dar guvernul nu intenționează să folosească fondurile, considerate preventive.

Acordul a fost aprobat în martie anul trecut, înlocuind un program de 12,94 miliarde de euro în vigoare din mai 2009.

Economia a frânat în urma crizei financiare mondiale, după mai mulți ani de creștere puternică, în ultimul deceniu. Guverne succesive au adoptat politici bugetare relaxate pro-ciclice în perioada de boom economic, ceea ce a dus la o cădere serioasă la izbucnirea crizei, se arată în articol.

Sub protecția FMI, România a adoptat măsuri de austeritate, inclusiv concedieri și o reducere cu 25% a salariilor în sectorul public, precum și majorarea TVA.

Măsurile s-au dovedit extrem de nepopulare și au contribuit la alimentarea protestelor de stradă de la începutul acestui an, care au condus până la urmă la căderea guvernului în aprilie. Fostul Executiv a fost înlocuit de coaliția social-liberală condusă de premierul Victor Ponta.

În pofida situației politice dificile, FMI a notat că „performanțele economice ale României în cadrul programului rămân solide”, adăugând că creșterea PIB este așteptată se se accelereze în a doua jumătate a acestui an, inflația rămâne sub control, iar pozițiile bugetară și externă continuă să se îmbunătățească.

Lauda a fost urmată de avertismentul că riscurile externe sunt în creștere.

România este expusă crizei din zona euro, principalul partener comercial și de investiții. Sistemul financiar a fost consolidat în ultimii ani, dar rămâne vulnerabil la contagiune, ca și la creșterea creditelor neperformante pe piața locală.

FMI a cerut totodată „o disciplină strictă a cheltuielilor” și reconfirmarea angajamentului pentru reforme structurale, inclusiv în administrația fiscală, sistemul de sănătate, al transporturilor și al energiei, precum și pentru privatizări.

După aderarea la UE în 2007, reformele din România s-au blocat. Absorbția fondurilor UE este îngrijorător de redusă, un alt semn că România, țară bogată în resurse, nu reușește să profite de oportunități.

Așa cum indică protestele din acest an și un număr de privatizări amânate sau făcute de mântuială, austeritatea și liberalizarea economică rămân subiecte sensibile, economic și politic.

După ce „a jucat fără reguli” în anii de prosperitate, România s-a lovit de niște realități dure.

Deocamdată, Ponta se bucură de încredere, atât din partea instituțiilor internaționale, precum FMI, cât și a alegătorilor, după ce a obținut o victorie răsunătoare în alegerile locale.

Tentația de a împărți cadouri electorale înainte de alegerile generale de la finele anului ar trebui să fie moderată de opoziție, precum și de angajamentele lui Ponta față de acordurile internaționale.

După vot, guvernul va avea în față situația obișnuită din România: un potențial extraordinar, dar și provocări mari, conchide autorul articolului.