Fondatorul WikiLeaks Julian Assange solicită azil politic în Ecuador

Fondatorul site-ului WikiLeaks Julian Assange a solicitat „azil politic” în Ecuador, adresând o cerere în acest sens ambasadei acestui stat latino-american la Londra, a anunțat marți la Quito liderul diplomației ecuadoriene, Ricardo Patino, transmite AFP.

„Julian Assange a solicitat azil politic la misiunea diplomatică a Ecuadorului la Londra” iar „guvernul ecuadorian va examina această cerere”, a declarat Patino pentru presă.

Această cerere intervine după ce Curtea supremă britanică a respins la 14 iunie cererea de reexaminare a apelului depus de Julian Assange pentru decizia de extrădare în Suedia.

Cererea de azil a fost confirmată de WikiLeaks într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter, precizând că Assange se află „sub protecția ambasadei Ecuadorului la Londra”.

Diplomația ecuadoriană a precizat într-un comunicat că acesta a depus cererea de azil marți. „El s-a prezentat la sediul misiunii diplomatice a Ecuadorului la Londra solicitând protecția guvernului ecuadorian”, indică comunicatul.

Tot conform comunicatului, fondatorul WikiLeaks a explicat acest demers prin „«regretabila declarație de abandon»”, o aluzie la decizia celei mai înalte instanțe britanice.

„În calitate de semnatar al Declarației universale a Drepturilor Omului și având obligația de a examina toate cererile de azil, am transmis imediat solicitarea sa serviciilor competente de la Quito”, a declarat ambasada Ecuadorului la Londra într-un comunicat.

„Decizia de a examina solicitarea de azil a lui Assange nu trebuie nicidecum interpretată ca o intruziune a guvernului ecuadorian în problemele judiciare ale Marii Britanii sau ale Suediei”.

La sfârșitul lui 2011, ministrul adjunct ecuadorian al Afacerilor Externe sugerase deja să i se ofere azil lui Assange, o propunere respinsă în final de președintele țării Rafael Correa.

Australianul în vârstă de 40 de ani, care se consideră victima unui complot, a fost arestat în decembrie 2010 la Londra în virtutea unui mandat emis de Suedia în cadrul unei anchete de viol și agresiune sexuală presupusă a două suedeze.

WikiLeaks a devenit blestemul cancelariilor în 2010 divulgând mii de documente confidențiale ale armatei americane cu privire la Afganistan și Irak, apoi 250.000 de telegrame diplomatice americane.