Giulgiul de la Torino, pânza cu care ar fi fost înfășurat Mântuitorul a fost contaminată cu elemente misterioase, arată o analiză ADN

Giulgiul de la Torino produce noi controverse. Este pânza de in despre care se crede că l-ar fi  înfășurat după moarte pe Mântuitorul Iisus Cristos.  Aceasta relevă trupul imprimat al unui bărbat gol cu barbă și păr lung. 

O analiză de ADN arată că pânza ar fi fost originară din India, susțin cercetătorii. Aceasta ar fi fost contaminată cu elemente ADN provenite chiar din Lumea Nouă, au spus experții pentru Live Science.

Giulgiul de la Torino, cel mai probabil un fals medieval

Giulgiul a căpătat popularitate din secolul al 14-lea, fiind menționat pentur prima oară în satul Lirey, în 1354. Deși s-a crezut mult timp că ar fi giulgiul Mântuitorului, experții au demonstrat că era doar un fals medieval creat între 1290 și 1390.

CONTROVERSĂ Șeful Consiliului Județean Cluj, reacție surprinzătoare înainte ca Nicușor Dan să desemneze un nou premier: „Propun o soluție extraordinară, diferită”. Ce mesaj îi transmite președintelui României

11:33

EMISIUNI EXCLUSIV FCSB, azi de la 16:45. Juri Cisotti, în premieră în fața fanilor roș-albaștri: ce spune despre Reghecampf și care e anunțul mijlocașului

11:26

Cu toate că mulți pelerini creștini încă cred în autenticitatea obiectului, giulgiul pare să fi fost fabricat de războaie de țesut specifice Europei sau Indiei medievale și nu Israelului antic.

Mulți internauți chiar au ilustrat pe internet chipul reconstruit cu ajutorul AI al al bărbatului imprimat pe pânză. Ei spun că este Iisus Cristos.

Sunt și răni deschise pe cap provocate de coroana de spini, precum și plăgi pe tot corpul de la biciuire.

Presupusul „giuglu” a fost contaminat

Analiza ADN arată că țesutul a fost contaminat cu bacterii în proporție de 10-31%. Bacteriile proveneau de la „Corallium rubrum”,  corali roșii din Marea Mediterană.

În 2015, profesorul genetician Gianni Barcaccia de la Universitatea Padova din Italia, a sugerat că giulgiul ar fi fost țesut în India.

Echipa sa a depistat probe ADN în proporție de 44% de la animale. Precum găini, vaci, capre, porci, oi, cai, căprioare, pești și iepuri, arată studiul.  Uluitor este că pe lângă ADN provenit din morcovi, grâu și alune, s-au găsit și urme de banane, portocale, pepeni, castraveți, ardei, porumb, secară,  roșii și cartofi.

Roșiile și cartofii de exemplu sunt originare din America Centrală, introduse în Europa abia după secolul 16.  Cercetătorii susțin că diversitatea de urme ADN arată că giulgiul ar fi fost plimbat prin toată Europa medievala și renascentistă, fiind expus public în piețe medievale.

Autorul recomandă: Mel Gibson anunță continuarea filmului „Patimile lui Hristos”. Pelicula va fi lansată în două părți