Grecia a aprobat recapitalizarea băncilor cu 18 miliarde de euro; banii ar putea fi distribuiți miercuri

Guvernul elen a aprobat recapitalizarea cu un total de 18 miliarde euro a celor mai mari patru bănci grecești, National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha și Piraeus, iar un oficial de la Atena a declarat pentru Reuters că instituțiile ar putea primi banii încă de miercuri.

Băncile grecești au nevoie de infuziile de capital pentru a putea recâștiga accesul la operațiunile de finanțare ale Băncii Centrale Europene (BCE), care a oprit săptămâna trecută tranzacțiile cu unele instituții de credit elene pentru că nu au suficient capital pentru a fi considerate solvabile.

Pierderile uriașe înregistrate în martie, în urma acordului de restructurare parțială a datoriilor Greciei, au epuizat aproape în totalitate capitalul băncilor elene, iar autoritățile se grăbesc să finalizeze recapitalizarea, prin fondul grec de stabilitate bancară, instituție punte care ar trebui să ajute instituțiile de credit să supraviețuiască crizei.

FLASH NEWSȘefa Casei Naționale de Pensii dezvăluie la cât ajunge cea mai mare pensie specială din România: „Din această sumă, mare parte este necontributivă”

19:35

FLASH NEWSConservatorii și Reformiștii Europeni vin la București pentru a-l susține pe George Simion. Adam Bielan și Antonio Giordano, prezenți la Forum Europa

19:30

Fondul Elen de Stabilitate financiară a anunțat că a aprobat distribuirea fondurilor, care vor lua forma unor titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF).

Instituția de la Atena a precizat că va prezenta miercuri băncilor acordul, iar un oficial al fondului a adăugat că banii vor putea fi trași imediat după semnarea contractului.

Recapitalizarea băncilor elene este o porțiune vitală a acordului de finanțare externă de 130 miliarde euro încheiat de Grecia în martie cu UE și FMI pentru a evita falimentul.

Implementarea acordului este însă pusă sub semnul întrebării de rezultatul neconcludent al alegerilor din 6 mai, care nu au dat o coaliție de guvernare.

Detaliile planului de recapitalizare de 50 miliarde euro pentru băncile elene nu au fost încă stabilite, din cauza impasului politic. Astfel, autoritățile trebuie să găsească o soluție temporară pentru a menține pe linia de plutire cele mai mari patru bănci din țară până la formarea unui nou guvern cu majoritate parlamentară, capabil să finalizeze procesul.

Grecia a convocat un nou scrutin pentru 17 iunie, iar sondajele indică câștiguri importante pentru partidele care se opun măsurilor de austeritate din acordul cu UE și FMI. În acest context, liderii europeni sunt alarmați că Grecia se îndreaptă către faliment și colaps economic, ieșirea țării din zona euro fiind o posibilitate reală.

Grecii retrag încă de anul trecut banii din bănci, iar trendul s-a accentuat semnificativ după alegerile din 6 mai.

Băncile grecești și-au acoperit deficitul de finanțare prin facilitățile Băncii Centrale Europene și prin facilitatea de urgență pusă la dispoziție de banca centrală a Greciei, care vine însă cu dobânzi mai ridicate.

Astfel, instituțiile financiare din Grecia au datorii de 73,4 miliarde euro la BCE și alte 54 miliarde euro la Banca Greciei, potrivit celor mai recente informații, care datează din ianuarie.

Adunate, cele două sume reprezintă aproxiamtiv 77% din depozitele sectorului privat din sistemul bancar elen, de 165 miliarde euro la finele lunii martie.

National Bank of Greece, care deține în România Banca Românească, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, Alpha și Praeus, prezente în România prin subsidiare cu aceleași nume, vor primi cele 18 miliarde euro de la fondul elen de stabilitate financiară. Instituția de stat a primit 25 miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor, în cadrul acordului de finanțare externă.

Surse bancare au declarat pentru Reuters că, ținând cont de numeroasele părți implicate în schemă, inclusiv UE, FMI, BCE, Banca Greciei, EFSF și fondul elend e stabilitate, infuzia de capital va fi foarte complexă din punct de vedere tehnic.

EFSF vrea să-și poată recupera obligațiunile „dacă ceva nu merge”, spre exemplu dacă acționarii unei bănci ar respinge condițiile planului de recapitalizare, atunci când acesta va fi prezentat de viitorul guvern.

Banca Greciei vrea ca infuzia de capital să aibă un caracter „cât mai permanent posibil”, în timp ce Fondul elen de stabilitate vrea să protejeze banii publici și să se încadreze în limitele legii.

„Încearcă o recapitalizare interimară prin avans. Băncile vor semna un acord preliminar cu Fondul elen de stabilitate, practic un contract de subscriere”, a afirmat un bancher.

Acordurile vor defini condițiile de care depinde transformarea avansului în capital permanent, dar și termene și condiții în care banii pot fi recuperați de la bănci.

Băncile elene controlează aproximativ 17% din activele sistemului bancar din România. Pe piața românească sunt prezente, pe lângă cele mai mari patru instituții de credit din Grecia, și subsidiarele locale ale Emporiki Bank (controlată de grupul francez Credit Agricole) și ATEBank.