Grecia nu a ajuns la un acord cu statele din zona euro asupra prelungirii planului de salvare

„Am explorat un număr de probleme, printre care și programul actual” de salvare a Greciei, a declarat joi la Bruxelles, într-o conferință de presă, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrup. „Am discutat posibilitatea unei prelungiri (a planului de salvare). Unii preferă această opțiune, dar nu am ajuns încă la o concluzie. Vom avea nevoie de încă puțin timp”, a adăugat el

Se pare că cele două părți fuseseră de acord să publice o declarație comună, dar obiecții de ultim moment ale delegației elene, conduse de către ministrul de Finanțe Yanis Varoufakis și vice-premierul Yiannis Dragasakis, au condus la abandonarea ei.

Dijsselbloem a anunțat că toți miniștrii de Finanțe din zona euro se vor întâlni din nou luni, în cadrul reuniunii obișnuite de lucru din această lună, pentru a reevalua situația, dar că nu vor avea loc discuții între experți ori vizite la Atena până atunci.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

Varoufakis a apreciat că un „acord vindecător” ar putea să fie obținut luni. El a negat că eșecul întâlnirii a fost provocat de insistența partenerilor din zona euro asupra prelungirii actualului plan de salvare și că nu au fost formulare amenințări la adresa Greciei în cursul reuniunii. „Noi am explicat de ce nu funcționează acest plan de salvare”, a spus ministrul grec de Finanțe, subliniind că Atena „vrea alt contract cu Europa”.

Surse guvernamentale de la Atena au declarat pentru Kathimerini că Grecia nu va accepta o prelungire a planului actual și că negocierile vor continua cu scopul de a se ajunge la o „soluție reciproc acceptabilă”.

Potrivit acestor surse, reprezentanții Atenei la Eurogrup au prezentat la Bruxelles argumentul Executivului potrivit căruia planul de salvare a eșuat, amploarea „impactului umanitar al crizei” și au discutat despre îngrijorările referitoare la uriașa datorie publică a țării.