Hollande și Merkel merg în Ucraina și Rusia. La Kiev, îi așteaptă Kerry: „Nu vrem un conflict cu Rusia”. Cum se vede de la București ofensiva diplomatică: „Putin va trece la ofensivă”

Francois Hollande a declarat că va merge la Kiev, joi, împreună cu Angela Merkel pentru a găsi o soluție pașnică la conflictul ruso-ucrainean. De aici, cei doi lideri vor merge vineri la Moscova. Kremlinul a confirmat această vizită, conform Russia Today.

„Am decis, împreună cu Angela Merkel, să avem o nouă inițiativă. Vom prezenta o nouă propunere pentru rezolvarea conflictului”, a declarat Hollande, într-o conferință de presă.

În aceeași conferință de presă, președintele francez a transmis Rusiei că Franța nu susține scenariul aderării Ucrainei la NATO: „Franța nu este în favoarea aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică. O spun pentru rușii care se îngrijorează în continuare”. Hollande a adăugat că diplomația și politica sunt singurele „arme” care trebuiesc folosite pentru soluționarea acestui conflict scăpat de sub control, în care și-au pierdut viața peste 5.000 de oameni.

UPDATE 17:00 Ambasadorii statelor Uniunii Europene au decis, joi, introducerea numelor a cinci oficiali ruși pe lista de sancțiuni, relatează site-ul publicației EUObserver, potrivit Mediafax. Se crede că persoanele sancționate sunt un adjunct al ministrului rus al Apărării, doi oficiali din Ministerul Apărării și doi membri ai Parlamentului Rusiei.

METEO Orașele din România în care vine „iarna secolului” începând cu 24 decembrie, potrivit meteorologilor Accuweather

00:01

ULTIMA ORĂ Departamentul de Justiție al SUA a publicat primul lot care conține mii de fotografii și documente din arhiva lui Jeffrey Epstein

23:16

UPDATE 16:40 Europarlamentarul PSD/S&D Andi Cristea: „Sperăm în detensionarea situației din Ucraina, dar în favoarea Kievului, nu a Rusiei. Vrem înțelegere, dar nu putem proiecta slăbiciune. Federația Rusă pare determinată să meargă înainte cu sprijinul direct acordat separatiștilor. Cred că asistam la un scenariu în etape, nu imi dau seama dacă un coridor terestru până în Crimeea e ultimul act. O eventuală ‘contagiune’ a războiului hibrid în partea de sud-vest a Ucrainei, inclusiv în regiunea Odesa, ar fi un coșmar din punct de vedere al securității noastre naționale„, a declarat eurodeputatul pentru gândul.

Cristea ne-a povestit că au existat dezbateri aprinse în Comisia pentru politică externă din Parlamentul European, precum și în diverse grupuri de lucru pe subiectul livrării de arme Kievului: „E prezent și aici clivajul est-vest existent în interiorul UE. Statele din Europa Centrala și de Est, prin europarlamentarii lor, dincolo de familia politică pe care o reprezintă, manifestă mai multă înțelegere față de o eventuală livrare de arme Ucrainei, așa cum aceasta a solicitat repetat”.

UPDATE 16:00 Angela Gramada, asociația Expert for Security and Global Affairs: „Nu cred că vizita de astăzi a lui John Kerry și a celor doi lideri europeni, Angela Merkel și Francois Hollande, va schimba prea multe lucruri în situația din Ucraina. Poate europenii încep să înțeleagă mai bine ce înseamnă să ai un asemenea conflict în imediata vecinătate. Dar acest lucru nu este o garanție că și Vladimir Putin le înțelege nevoia de stabilitate și securitate la frontieră. El are cu totul alte planuri cu influența sa în regiune, dar mai ales cu Ucraina”, a declarat experta pentru gândul, întrebându-se ce rol va avea Crimeea în noua formulă de soluționare a conflictului pe care o vor propune Merkel și Hollande. „Pe de altă parte, curiozitatea cea mai mare pe care o am în acest caz este care va fi rolul Federației Ruse în acest format: stat garant, parte a conflictului? Rusia și-a mai pus semnătura prin ambasadorul său de la Kiev și pe Memorandumul de la Minsk”, a subliniat Gramada.

Cu privire la conferința de presă comună a lui John Kerry și Petro Poroșenko, experta a subliniat că s-a pus accentul pe implicarea Rusiei în conflict și necesitatea retragerii susținerii militare și sub alte forme acordată de conducerea acesteia separatiștilor din Lugansk și Donețk. „John Kerry a mai menționat și faptul că ucrainenii trebuie să lupte împotriva corupției și să implementeze reforme, element care sugerează și vina clasei politice de la Kiev pentru instabilitatea internă. Sunt foarte multe lucruri interesante aici, care nu trebuie să fie omise. Vladimir Putin i-a sugerat Angelei Merkel, într-o discuție anterioară, că problema ucraineană ar putea fi soluționată după ‘modelul cecen’, adică bani contra pace. Însuși Putin sugerează ucrainenilor să îi trateze pe separatiști ca pe niște negustori care vând război sau ca pe niște teroriști”.

FOTO: US State Department/Twitter

UPDATE 15:20 Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, despre această ofensivă diplomatică în estul Europei: „Este o încercare disperată de a trage Rusia de păr înainte de a călca în abis”, a comentat expertul pentru gândul. „Avem foarte multe dovezi că Rusia pregătește un asalt final pentru realizarea coridorului terestru spre Crimeea – posibil și spre Transnistria. Masarea de artilerie masivă în zona Mariupol și bombardarea cu artilerie grea a pozițiilor ucrainene e tactica clasică de ofensivă terestră: bumbăcim cu artilerie aversarul și apoi înaintăm. De altfel, asta înseamnă că armata rusă e direct angajată – și implicată în moartea civililor prin baraj de artilerie care a greșit ținta și a căzut în oraș. De ce zic de armata rusă? Pentru că nimeni nu crede că bandele de separatiști au resursele umane capabile să opereze artilerie grea de acel nivel sau că Rusia le-ar da rachete pe mână. E vorba de angajament direct și masiv al armatei ruse”.

Ghinea a subliniat și importanța aspectului economic rusesc în desfășurarea acestui conflict: „Rusia se apropie de faliment. Faliment plus cadavre de soldați într-un război nedeclarat înseamnă că Putin se așteaptă la neliniști interne. Așa că nu mai are timp, trebuie terminat planul: instalarea unui stat de facto în estul Ucrainei, pe model Transnistria. Doar că ar fi un stat patetic cu ce are acum și trebuie să facă cumva legătura cu Crimeea, ca să economisească câteva miliarde de euro necesare pentru pod altfel. Deci, ofensivă rapidă și brutală, cu armata rusă direct implicată, asta cât idioții utili din toată lumea dezbat dacă e bine ca Occidentul să vândă arme Ucrainei. Putin va trece la ofensivă pentru a putea spune apoi: ‘gata, rămânem cu ce am furat, hai să discutăm pacea’. Acestea sunt infomațiile actuale cu care lucrează oficialii europeni și americani. De unde efortul diplomatic”.

De precizat, în acest context, că principalul subiect de pe agenda lui John Kerry în timpul vizitei sale la Kiev este tocmai o eventuală furnizare de arme americane către armata ucraineană. În mediul politic ucrainean, există un grad mare de încredere privind livrările, însă principala întrebare a momentului se referă la tipul de arme.

UPDATE 15:10 Kerry: „Rusia trebuie să oprească acum sprijinul militar acordat separatiștilor și să se așeze la masa negocierilor pentru a se ajunge la o soluție pe termen lung”. Oficialul american spune că trebuie să existe un armistițiu real, nu doar pe hârtie. O dovadă de bunăvoință în acest sens este retragerea imediată a trupelor rusești din estul Ucrainei și închiderea graniței.

UPDATE 15:00 Președintele Poroșenko și Secretarul Kerry susțin, în acest moment, o conferință de presă comună. Kerry: „Vreau să știți că sunt aici azi pentru a vă transmite sprijinul Statelor Unite (…). I-aș transmite președintelui Putin că aici nu e un calcul de tipul „totul sau nimic”. Nu am văzut-o niciodată așa. Nu este vorba despre o divizare est-vest, ci despre statul de drept, despre respectul fundamental pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei”. Cel mai mare pericol la adresa Ucrainei în acest moment, spune Kerry este „agresiunea continuă a Rusiei în est”. „Nu există alt nume. Nu vrem un conflict cu Rusia. Nimeni nu vrea asta: nici Petro Poroșenko, nici SUA, nici comunitatea europeană. Vrem o soluție diplomatică, dar nu putem închide ochii în fața tancurilor rusești care intră în Ucraina. a avioanelor de luptă, a rachetelor moderne și armamentului care a trecut granița din Rusia, în ciuda promisiunilor făcute în acordurile de la Minsk”.

NATO: Nu există încă un risc imediat pentru România și Bulgaria din partea Rusiei

Anunțul cu privire la turneul celor doi lideri vine după ce miniștrii Apărării din statele NATO au decis să dubleze efectivele Forței de Intervenție Rapidă a Alianței în estul Eurpoi – de la 13.000, cât are în prezent, la circa 30.000. Sunt „vremuri critice pentru securitatea Europei”, a comentat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, unde a avut loc ministeriala NATO.

Stoltenberg a mai spus, după întrunirea Comisiei NATO – Georgia, că nu există încă un risc imediat pentru România și Bulgaria din partea Rusiei, care „încalcă în mod repetat integritatea teritorială a Ucrainei”, transmite corespondentul Mediafax: „Nu există o amenințare imediată, dar motivul pentru care realizăm aceste exerciții este tocmai protejarea aliaților noștri din est. Acțiunile noastre sunt răspunsuri atât pentru problemele cauzate de Rusia în est, anexând cu forța o parte din altă țară, cum este Crimeea, destabilizând estul Ucrainei, plus ceea ce am văzut deja în Georgia și Moldova, dar este și un răspuns la ceea ce am văzut în Africa de Nord sau în Orientul Mijlociu. Principalul țel pe viitor este să fim siguri că NATO va fi capabilă să ne apere pe toți de aceste amenințări”, a afirmat șeful NATO.

Trebuie spus că ministrul Apărării, Mircea Dușa, a reiterat, la Bruxelles, poziția României pe acest subiect, țara noastră solicitând „întărirea măsurilor de asigurare ale Alianței pe parcursul anului 2015″, conform unui comunicat al MApN remis gândul.

Decizia Aliaților privind așa-numita „Spearhead Force” poate fi citită drept o dovadă pentru Rusia că NATO își consolidează flancul estic, în fața agresiunilor rușilor în Ucraina. Conceptul privind Forța de Intervenția Rapidă, care nu este nou, el fiind agreat la summitul NATO din Țara Galilor din 2014, este atacat de Rusia, care îl interpretează drept o încercare a Alianței de a schimba harta de securitate din estul Europei.

Condițiile de pe teren, din estul Ucrainei, reprezintă o „situație îngrozitoare privind securitatea și o accelerare gravă a luptelor din teren”, a comentat un oficial din cadrul Departamentului de Stat, citat de CNN, informează Mediafax.

ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis