Igor Dodon ia în calcul alegerile anticipate în Republica Moldova: După ultimele evenimente politice, este foarte probabil

Declarațiile au fost făcute în timpul lansării oficiale a lucrărilor de reparație pentru clădirea președinției, eveniment la care a participat fostul ambasador turc în Republica Moldova, Hulusi Kilic.

„Eu speram foarte mult că primul decret pe care îl voi semna în această clădire va fi cel de dizolvare a Parlamentului și de stabilire a noii zile a următoarelor alegeri. Dar după ultimele evenimente politice, este probabil să avem alegeri parlamentare anticipate, astfel nu voi reuși să semnez decretul de dizolvare a Parlamentului și-l voi semna în alt oficiu”, a spus Igor Dodon.

Scena politică din Republica Moldova este dominată în prezent de două subiecte: retragerea trupelor ruse din regiunea Transnistria și demersul unor localități din Republica Moldova care au semnat Declarația de Unire cu România.

Igor Dodon a spus în repetate rânduri că o unire cu România nu poate fi admisă, reiterând ideea declarării în afara legii a cetățenilor care susțin lichidarea statalității Republicii Moldova. Dodon s-a declarat îngrijorat de atitudinea premierului și a președintelui Parlamentului de la Chișinău, despre care șeful statului consideră că promovează o unire cu România.

În plus, președintele Republicii Moldova a subliniat că vizează restabilirea relațiilor de parteneriat cu Rusia, iar pozițiile referitoare la situația din Transnitria le-a catalogat drept „provocări” care pot destabiliza țara.

Mandatul actualului Parlament al Republicii Moldova se încheie la sfârșitul lunii noiembrie 2018. Potrivit Codului Electoral al țării, alegerile parlamentare ordinare în Moldova se desfășoară o dată la patru ani.

Astfel, alegerile parlamentare ordinare în Republica Moldova vor avea loc în perioada 30 noiembrie 2018 – 28 februarie 2019. Din 2018, alegerile Parlamentului se vor efectua în baza unui sistem mixt (proporțional și majoritar) într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale. În circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție.