Imagini din Piața Tiananmen, publicate de un student la trei decenii de la protestele reprimate violent – FOTO

Jian Liu a păstrat 60 de role de film. Era un student în vârstă de 20 de ani la Beijing în primăvara anului 1989, atunci când o mișcare studențească prodemocrație a atras mii de susținători în Piața Tiananmen. Captivat de spiritul mișcării de protest, a făcut fotografii circa 50 de zile.

Jian Liu își amintește că a fost încântat de entuziasmul și de revendicările îndrăznețe ale protestatarilor, care cereau mai multă libertate și oprirea corupției.

Jian Liu, a student of fashion design, photographed the Tiananmen Massacre and had kept them hidden for 30 years. He has finally released the photos to the public.
More: https://t.co/7wz5zLl482 pic.twitter.com/nbw5GAljF4

— The Quint (@TheQuint) June 4, 2019

COMUNICAT Cum ajunge lipsa organizării digitale să încetinească vânzările fără să observi?

11:14

FLASH NEWS Ceremonia de inaugurare a corvetei turcești ”Contraamiral August Roman”. A participat și președintele Nicușor Dan

11:05

„M-au făcut să cred că situația din această țară se va îmbunătăți”, a spus el.

Apoi, pe 4 iunie 1989, armata chineză a intervenit în Beijing, deschizând focul spre activiști și civili, omorând sute, poate chiar mii de protestatari.

În acea dimineață, mirosul de sânge a persistat în aerul cald de vară. Studentul a văzut pe culoarul unui spital 20 de cadavre care prezentau răni de gloanțe. Le-a fotografiat și a plecat rapid.

Today marks the 30th anniversary of the crackdown/massacre in Tiananmen #1989年事件

Photo credit: Jian Liu (a #Tiananmen Square student protestor) pic.twitter.com/JeOqA22u4j

— Μ (@malikacoexist54) June 4, 2019

„Nu am putut suporta situația”, afirmă martorul. Mulți ani, Jian Liu a încercat să uite scenele violente pe care le-a văzut, păstrând amintirile în cele 60 de role de film – circa 2.000 de fotografii – realizate cu aparat de tip analog.

Prin difuzarea publică a imaginilor, Jian Liu se alătură unui grup restrâns de istorici chinezi, scriitori, fotografi și artiști care au încercat să consemneze capitolele din istoria Chinei pe care partidul vrea să le șteargă din memoria publică.

„Reflecția este posibilă doar într-un loc democratic și pașnic. În sistemele autocrate, este imposibil să discuți despre așa ceva”, argumentează el.

Jian Liu a avut un studio foto în Beijing, înainte de a se muta în orașul american Los Angeles în anul 2016 pentru a studia limba engleză. I-a cerut unui prieten să îi aducă negativele filmului din China în martie, iar în urmă cu o lună, după conversia în format digital, a reanalizat imaginile realizate acum 30 de ani.

„Indiferent că erau studenți sau localnici, activiști prodemocrație sau chiar criminali, așa cum îi numește Partidul Comunist, acești tineri nu ar fi trebuit să moară. Nu ar fi trebuit uciși. Acest lucru nu se justifică în niciun fel”, subliniază Jian Liu.