Inflația din zona euro urcă la 3,3%. Urmează creșterea dobânzilor în zilele următoare și credite mai scumpe pentru cei îndatorați

Inflația din zona euro a accelerat la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel din septembrie 2024, pe fondul scumpirii energiei. Piețele estimează o probabilitate de aproape 99% ca BCE să majoreze dobânzile pe 10 septembrie.

Inflația revine puternic în atenția Europei. Rata anuală din zona euro a urcat la 3,3% în august, împinsă în special de explozia costurilor cu energia, iar investitorii consideră acum aproape inevitabilă o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană.

Rata anuală a inflației a accelerat de la 2,9% în iulie la 3,3% în august, potrivit estimării preliminare publicate marți de Eurostat și citate de Reuters.

ULTIMA ORĂ DOCUMENT. Unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA, Heritage Foundation, solicită lui Trump și Congresului ca România să fie în centrul strategiei americane la Marea Neagră

00:07

EVENIMENT Ultimele pregătiri înaintea funeraliilor Regelui Harald al V-lea. Norvegia își ia rămas-bun de la suveran, într-o ceremonie solemnă la Oslo

23:20

Este cel mai ridicat nivel înregistrat din septembrie 2024 și marchează o îndepărtare și mai accentuată de ținta de 2% urmărită de Banca Centrală Europeană.

În iunie, inflația fusese de 2,8%, ceea ce înseamnă că presiunile asupra prețurilor s-au intensificat pentru a doua lună consecutiv.

Principalul motor al acestei accelerări este energia.

Rata inflației pentru această categorie a urcat puternic, de la 10,3% în iulie la 14,3% în august, într-o economie europeană care rămâne dependentă de importurile energetice.

Creșterea prețurilor petrolului și produselor rafinate a fost alimentată de războiul cu Iranul și de perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transporturile de energie.

Strâmtoarea Ormuz / Foto – Wikipedia

Europa resimte suplimentar efectele turbulențelor de pe piața gazelor naturale, ceea ce amplifică presiunile asupra costurilor suportate de gospodării și industrie.

Inflația de bază, indicator urmărit cu atenție de băncile centrale deoarece exclude componentele volatile precum energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a scăzut ușor, de la 2,5% la 2,4%.

Diferența dintre evoluția inflației generale și cea a indicatorului de bază arată cât de important este actualul șoc energetic pentru revenirea creșterilor de prețuri.

Piețele văd o probabilitate de aproape 99% ca BCE să majoreze dobânzile

Noile cifre au întărit puternic așteptările investitorilor înaintea reuniunii de politică monetară a Băncii Centrale Europene din 10 septembrie.

Cotațiile pieței indicau marți dimineață o probabilitate de 98,9% pentru o majorare a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale, potrivit datelor LSEG. Dacă această mișcare se va confirma, rata-cheie ar ajunge la 2,5%.

BCE majorase deja dobânda principală la 2,25% în iunie, aceasta fiind prima creștere din 2023, în contextul noilor presiuni inflaționiste generate de conflictul cu Iranul și de efectele sale asupra piețelor energetice.

Pentru banca centrală, problema nu este doar nivelul actual al inflației. Una dintre marile preocupări este ca șocul provocat de energie, considerat inițial temporar, să înceapă să se transmită către restul economiei.

Dacă firmele transferă costurile suplimentare în prețurile produselor și serviciilor, iar salariații solicită venituri mai mari pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare, inflația poate deveni mai persistentă.

Credite mai scumpe pentru populație și investiții mai dificile pentru companii

O eventuală nouă majorare a dobânzilor ar avea efecte dincolo de piețele financiare. Pentru gospodăriile îndatorate, menținerea unor dobânzi mai ridicate poate însemna costuri mai mari ale creditelor, într-o perioadă în care scumpirea energiei afectează deja bugetele familiale.

Companiile se confruntă cu aceeași presiune prin costuri mai ridicate ale finanțării investițiilor.

Joe Nellis, director pentru cercetare economică la MHA, consideră că BCE trebuie să găsească un echilibru dificil între combaterea inflației și efectele economice provocate de politica monetară mai restrictivă.

„Costurile mai ridicate ale împrumuturilor vor continua să pună presiune asupra gospodăriilor puternic îndatorate, să slăbească piețele imobiliare și să facă investițiile mai scumpe pentru companii”, a declarat Joe Nellis.

Printre cele mai vulnerabile ar putea fi întreprinderile mici și mijlocii.

IMM-urile au, de regulă, mai puține opțiuni de finanțare decât marile corporații, iar o nouă creștere a costului creditului poate transforma unele investiții planificate în proiecte dificil de susținut financiar.

Potrivit lui Nellis, unele companii ar putea ajunge să amâne pe termen nedefinit sau chiar să abandoneze investițiile.